În analiza sa “Companii de urmărit la BVB” postată în 18 aprilie 2022, colegul nostru Claudiu Demian atrăgea atenția asupra volatilității piețelor, subliniind în acest context importanța lichidității acțiunilor deținute, aceasta „oferind șansa investitorilor de a cumpăra sau de a vinde un instrument cu mai mare ușurință și rapiditate”.
Volatilitatea pieței este o măsură a variației valorii totale a acțiunilor listate pe acea piață. Deși volatilitatea și riscul sunt concepte diferite, volatilitate mare înseamnă întotdeauna risc mare. Ea crește de obicei atunci când companiile listate se confruntă cu incertitudini generate fie de evenimente neașteptate, precum recenta pandemie, fie de factori economici și politici.
Politica fiscală și cea monetară au o influență covârșitoare asupra economiei. Afirmațiile oamenilor politici sau evenimentele ca alegerile ori adoptarea unor legi stârnesc reacții prompte în mediul de afaceri. Nu cred că este cazul să discutam despre ce se întâmplă în cazul unor neliniști sociale sau războaie.
Anunțurile economice de asemenea sunt surse de volatilitate. Datele despre produsul intern brut, piața muncii, rata inflației, pot stârni variații ale prețurilor activelor financiare (pozitive dacă rezultatele sunt conform așteptărilor sau mai bune, negative în caz contrar).
Dar putem vorbi de volatilitate și în cazul prețului acțiunii unui singur emitent. În acest caz, surse ale variației prețului pot fi evenimentele din economia reală (accidente sau catastrofe naturale care scot din joc un competitor important ori introducerea unei noi tehnologii) sau evenimente la nivelul companiei (anunțarea unor rezultate mult peste – sau sub – așteptări, lansarea unui produs foarte bine primit de piață sau rechemarea în fabrică a unor produse deja vândute la care s-au descoperit defecte, ori prin darea în vileag a unor practici incorecte sau a unor comportamente indecente ale managementului).
În cazul unei acțiuni, volatilitatea poate fi calculată măsurând cât de mult s-a îndepărtat prețul de valoarea medie într-o perioadă dată (aceasta se face cu ajutorul deviației standard a randamentului anualizat al acțiunii, dar nu insistam). Dacă ne interesează volatilitatea din trecut a acțiunii avem deja la dispoziție prețurile istorice. Dacă însă vrem să aflăm limitele între care este cel mai probabil să varieze prețul într-o perioadă viitoare va trebui să utilizăm prețul de piață al unui produs derivat (opțiune de exemplu). În cazul în care prețul acțiunii fluctuează rapid într-o perioadă scurtă de timp spunem că aceasta are volatilitate mare, iar dacă mișcările sunt mai lente sau nu există, volatilitatea este mică.
Pentru întreaga piață CBOE Options Exchange a pus la punct un indice al volatilității numit VIX care oferă indicații privind volatilitatea așteptată în următoarele 30 de zile. Deși se bazează doar pe prețuri culese de pe piața nord-americană, indexul s-a dovedit relevant și pentru restul burselor (incluzând BVB) și ar fi un lucru înțelept ca periodic să îi verificam evoluția. Faptul că VIX este considerat o măsură a fricii ne atrage atenția asupra unei spirale auto întreținute: incertitudine-panică-volatilitate crescută-mai multă incertitudine-panică.
Înainte de a reveni la afirmațiile colegului nostru cu care am deschis articolul vom mai sublinia un singur lucru, poate cel mai important din tot ce este scris aici: în cazul în care piața dă semne de volatilitate, investitorii trebuie să-și păstreze calmul și să nu tranzacționeze înainte de a se informa și a face toate calculele necesare. Altfel, riscă să vândă mânați de panică la prețuri mici pentru a observa că în câteva zile acțiunea a revenit la nivelul anterior. Prețurile sunt de obicei în mișcare și volatilitatea nu ar trebui sa fie un motiv de tranzacționare, mai ales pentru aceea care au un orizont de timp al investițiilor mai îndepărtat. Dar înțelegând motivele fluctuațiilor există posibilitatea de a profita de oportunitățile oferite de acestea și de a îmbunătăți randamentul pe termen lung. În acest caz investitorul trebuie să conștientizeze legătura (deja menționată) între volatilitate și risc și să fie sigur că poate suporta eventualele pierderi în cazul în care planul dă greș.
Chiar dacă toți ne dorim cât mai multă predictibilitate de la evoluțiile activelor financiare în care investim, trebuie remarcat faptul că volatilitatea nu are numai conotații negative. O piață în scădere poate oferi oportunitatea de achiziție acelor investitori care consideră că performanța negativă este tranzitorie și acțiunile vor oferi randamente mulțumitoare în orizontul de timp avut în vedere. Analog, în cazul în care o creștere bruscă a prețului acțiunilor (ori a unei acțiuni particulare) dă impresia că nu are o acoperire fundamentală și unii investitori se așteaptă la revenirea la nivelul anterior aceștia pot vinde în speranța refacerii ulterioare a portofoliului la prețuri mai mici. Nu putem repeta îndeajuns că aceste socoteli trebuie făcute păstrând în minte ideea că volatilitate mare înseamnă risc mare.
În momentele în care prețurile sunt în mișcare rapidă este esențial să poți duce la îndeplinire deciziile de investiție. Oricare ar fi acestea, probabilitatea de reușită este direct proporțională cu lichiditatea acțiunii. Reluând acum ideea expusă în analiza din 18 aprilie 2022, cu cât sunt mai mulți investitori care au păreri diferite pe care le susțin prin plasarea unor ordine în piață, cu atât este mai mare posibilitatea de a tranzacționa la prețul urmărit.
Iar pentru investitorii care aleg să se protejeze împotriva efectelor volatilității sunt recomandate companiile care generează profituri importante aducând valoare investitorilor; istoric acestea s-au dovedit mai puțin afectate de fluctuațiile pieței cauzate de incertitudini economice sau politice, spre deosebire de acțiunile companiilor cu creștere rapidă a căror evoluție este mai sensibilă la condițiile economice.
Camil Apostol
