Știai că prima bursă de valori a apărut în Amsterdam, în 1611? Aici se tranzacționau inițial acțiunile Companiei Olandeze a Indiilor de Est, una dintre cele mai mari corporații din istorie. În SUA, însă, piața de capital a prins contur abia spre sfârșitul anilor 1700, când 24 de comercianți s-au întâlnit sub un copac de buttonwood (sicomor american) pe Wall Street și au semnat celebrul Acord Buttonwood. Acest moment a pus bazele Bursei de Valori din New York (NYSE), care avea să devină cea mai influentă bursă din lume, iar Wall Street să devină nu doar o stradă în New York, ci și un simbol al piețelor financiare globale. 

Totuși, prima bursă americană nu a fost NYSE, ci Philadelphia Stock Exchange, fondată în 1790. Deși mai puțin cunoscută, această bursă a avut un rol crucial în dezvoltarea pieței financiare din SUA, facilitând tranzacțiile cu obligațiuni guvernamentale și acțiuni ale companiilor nou-înființate. 

Peste aproape două secole, în 1971, lumea financiară a fost revoluționată de apariția NASDAQ, prima bursă electronică. Spre deosebire de bursele tradiționale, NASDAQ nu avea o locație fizică, iar tranzacțiile se realizau printr-o rețea de computere. Această inovație a deschis drumul pentru companii din sectorul tehnologic precum Microsoft, Apple și Google. În 1992, NASDAQ a făcut un pas și mai curajos, asociindu-se cu Bursa Internațională din Londra, creând astfel prima piață intercontinentală de valori mobiliare. 

Ce este piața bursieră și cum funcționează? 

Dacă ar fi să explicăm simplu, imaginează-ți că ai o tarabă de fructe. Pentru a atrage investitori, ai nevoie de o sumă mare de bani, iar convingerea unui singur investitor să finanțeze întreaga afacere ar fi dificilă. Așa că alegi să listezi afacerea pe o bursă de valori printr-un IPO (ofertă publică inițială). Practic, vinzi o parte din companie sub formă de acțiuni, iar oricine interesat poate cumpăra o fracțiune din afacerea ta. 

Avantajul acestui proces este că poți atrage capital mai ușor, fără ca un singur investitor să fie nevoit să investească o sumă foarte mare. Dar de ce ar cumpăra cineva acțiuni din afacerea ta? Pentru că investitorii speră că, în viitor, valoarea acțiunilor va crește, iar atunci când le vor vinde, vor obține un profit. În plus, unii investitori pot primi dividende, adică parte din profitul companiei, distribuită acționarilor. 

Cum evoluează prețul acțiunilor? 

Să revenim la taraba ta de fructe. Inițial, ai stabilit un preț de 10 RON pentru fiecare acțiune. Dacă afacerea merge bine, ai clienți mulți, fructele tale sunt căutate și reușești să te extinzi, investitorii vor considera că afacerea ta are potențial și valorează mai mult. Astfel, cererea pentru acțiuni crește, iar prețul lor poate urca la 15 RON sau chiar 20 RON. 

Pe de altă parte, dacă vremea e nefavorabilă și scade producția sau livrările întârzie și fructele se strică înainte să le vinzi, investitorii ar putea deveni sceptici în privința afacerii tale. Unii vor începe să-și vândă acțiunile, iar dacă mai mulți fac asta, prețul poate scădea la 8 RON sau chiar mai jos. 

Pe lângă aceste lucruri, dacă ai un plan de extindere, poate vrei să aduci fructe exotice din America de Sud și Asia sau să diversifici oferta cu legume, ori se discută despre o posibilă reducere a taxelor pentru fructe, investitorii vor cumpăra acțiuni cu gândul că afacerea ta va prospera în viitor. În acest caz, cererea pentru acțiuni crește, iar prețul lor urcă. 

Dar bursa nu este doar despre companiile listate, este și despre alți factori care ar putea influența piața: 

Factorii economici: Inflația, dobânzile și creșterea economică afectează încrederea investitorilor. 

Știrile și evenimentele globale: O lege nouă, un conflict internațional sau o criză economică pot influența prețul acțiunilor. 

Psihologia investitorilor: Uneori, frica sau entuziasmul îi determină pe investitori să cumpere sau să vândă acțiuni, fără o analiză logică. 

Toate acestea pot duce la perioade de glorie și prosperitate sau la momente în care bursa se clatină. În termeni tehnici, aceste două scenarii sunt cunoscute sub numele de bull market și bear market. 

De la crize financiare, la perioade de expansiune economică 

De-a lungul istoriei, emoțiile și așteptările investitorilor au stat la baza unor creșteri spectaculoase, dar și a unor prăbușiri majore. Un exemplu clasic este Tulip Mania (1637), când, în Olanda, prețurile bulbilor de lalea au crescut atât de mult încât, în mod exagerat, se zice că un singur bulb valora cât o casă! Când piața s-a prăbușit, investitorii și-au pierdut peste 90% din bani. Aceasta este considerată prima bulă speculativă din istorie și un exemplu clasic de cum emoțiile pot influența piața. 

La fel s-a întâmplat și în 1987, în Lunea Neagră, când Dow Jones a scăzut cu 22,6% într-o singură zi. Cauzele exacte sunt încă dezbătute, dar unul dintre principalii factori a fost utilizarea computerelor pentru tranzacții automate, ceea ce a amplificat panica și a accelerat vânzările. 

De asemenea, în anii ‘90, investitorii au aruncat miliarde de dolari în companii tech care nu generau profit, crezând că internetul va revoluționa economia. Când bula s-a spart, NASDAQ a pierdut 78% din valoare, iar multe companii, precum Pets.com și Webvan, au dispărut complet. Aceasta a fost una dintre cele mai dramatice căderi din sectorul tehnologic. 

O prăbușire mai recentă este cea din 2020, când COVID-19 a lovit piețele de capital și, din păcate, nu doar atât. La începutul pandemiei, incertitudinea globală a dus la o vânzare masivă de acțiuni. S&P 500 a scăzut cu 34% în doar o lună, marcând una dintre cele mai rapide crize din istorie. Totuși, datorită intervenției guvernelor prin stimulente financiare, piața și-a revenit rapid, atingând noi recorduri în doar câteva luni.  
 
Însă istoria pieței de capital nu înseamnă doar crize. Au existat și perioade de prosperitate, susținute de factori economici favorabili și inovație. 

Un prim exemplu este perioada de după cel de-Al Doilea Război Mondial, între 1949 și 1956, când piața de capital americană a crescut cu peste 266%. SUA se aflau într-o reconstrucție economică accelerată, iar politicile guvernamentale, precum G.I. Bill, au stimulat consumul și investițiile. Marile corporații, precum General Motors, Ford și IBM, s-au extins rapid, iar puterea de cumpărare a americanilor a crescut semnificativ. În această perioadă, industria divertismentului a început să prindă contur, iar în 1955, Disneyland și-a deschis porțile, marcând începutul unei noi ere în turism și entertainment. 

Anii ’80 au adus o altă perioadă de expansiune spectaculoasă, susținută de așa-numita Reaganomics. Între 1982 și 1987, S&P 500 aproape s-a dublat, beneficiind de reducerile de taxe, scăderea inflației și începutul revoluției tehnologice. IBM lansa primele computere personale, iar companiile ca Microsoft și Apple începeau să devină jucători importanți în industrie. În 1986, Warren Buffett devenea oficial miliardar, iar bursa atingea noi maxime istorice. Aceasta a fost și perioada în care Coca-Cola a încercat să schimbe rețeta celebrului său produs, dar reacția consumatorilor a fost atât de puternică încât compania a revenit rapid la varianta originală, consolidându-și și mai mult poziția pe piață.  

Cea mai mare piață bull din istorie s-a desfășurat între 1990 și 2000, când S&P 500 a crescut cu peste 400%. Această perioadă a fost definită de stabilitate economică, inovație tehnologică și începutul globalizării accelerate. Internetul a devenit accesibil publicului larg, iar investițiile în companii tech au explodat. Amazon a fost fondată în 1994, inițial ca o librărie online, iar Microsoft a dominat piața cu lansarea Windows 95. În 1998, doi tineri antreprenori, Larry Page și Sergey Brin, au fondat Google într-un garaj, fără să știe că, în câțiva ani, vor crea una dintre cele mai valoroase companii din lume. 

După criza financiară din 2008, mulți investitori erau sceptici în privința revenirii pieței, dar perioada 2009-2020 a demonstrat că inovația și adaptabilitatea pot genera creșteri spectaculoase. S&P 500 s-a multiplicat de patru ori, susținut de politicile monetare ale băncilor centrale și de explozia industriei tehnologice. Companiile FAANG (Facebook, Apple, Amazon, Netflix, Google) au dominat economia globală, în timp ce Tesla, un nume aproape necunoscut la începutul deceniului, a devenit lider în industria vehiculelor electrice. În 2019, Apple devenea prima companie americană cu o capitalizare de peste 1 trilion de dolari, iar în 2020, Tesla înregistra o creștere semnificativă, valoarea sa crescând de opt ori într-un singur an.
 
Bursa, la fel ca economia, nu este doar „lapte și miere” și nici un simplu loc unde se tranzacționează acțiuni, este un element esențial al economiei globale. De aici pornesc investițiile care dezvoltă companii, creează locuri de muncă și stimulează inovația. Când bursa funcționează bine, întreaga economie are de câștigat. Când se clatină, efectele se resimt peste tot. Indiferent dacă ești investitor sau nu, bursa îți influențează viața mai mult decât îți dai seama.