Fondul de pensii privat este înființat pentru a suplimenta pensia acordată de sistemul public de pensii. Acesta organizează, facilitează și investește banii cu care angajatorul și angajatul contribuie pentru constituirea pensiei private a angajatului. Fondul de pensii privat este investit într-un coș de active menit să genereze o creștere stabilă și să contribuie la veniturile suplimentare ale unei persoane în momentul pensionării.

În România, sistemul de pensii este împărțit în 3:

• PILONUL I este sistemul public de pensii;
• PILONUL II constă în sistemul de pensii obligatorii administrate privat;
• PILONUL III este sistemul de pensii facultative administrate privat.

Sistemul federal de rezervă este banca centrală a Statelor Unite ale Americii. Federal Reserve este un sistem bancar semi-guvernamental care este alcătuit din: un consiliu de guvernatori, un comitet federal al pieței libere, 12 bănci regionale, alte bănci private.

Datoriile sunt sumele de bani pe care o persoană fizică sau juridică o datorează alteia. În funcție de termenul rambursării, datoriile pot fi:

• pe termen scurt – termenul acestora este mai mic de un an calendaristic;
• pe termen lung – acestea sunt restituite după cel puțin un an.

Datoriile statului poartă denumirea de datorie suverană și sunt banii pe care un stat îi datorează creditorilor, care pot fi interni sau externi. Când un stat emite obligațiuni sau titluri de creanță se împrumută de la cetățeni.

Firmele sau departamentele de Consultanță Corporate oferă servicii de consultanță companiilor care doresc să demareze operațiuni pe piața de capital, celor care vor să se listeze la bursă, celor care vor să-și îmbunătățească vizibilitatea, lichiditatea și relația cu investitorii, dar și celor care vor să își crească gradul de conformare la principiile unei bune guvernanțe corporative și la cerințele legislative aplicabile pieței de capital.

Contracte forward sunt contracte la termen. Acestea stabilesc tranzacția unui activ, la o dată ulterioară și la un anumit preț – acesta poate fi stabilit fie la data livrării, fie în avans. Contractele forward nu sunt tranzacționate la bursă, sunt pur și simplu acorduri de vânzare/cumpărare, negociate în privat și nu dețin o valoare intrinsecă în momentul în care sunt negociate. Acest tip de contract este tranzacționat pe piața forward, adică piața over the counter.

Contractele futures sunt angajamente standardizate între un vânzător și un cumpărător, de a vinde, respectiv de a cumpăra un bun la un preț stabilit în momentul în care cei doi încheie tranzacția și cu executarea contractului la o dată stabilită în viitor (future), aceasta fiind cunoscută și sub numele de scadență. Aceste contracte sunt foarte des utilizate, fiind considerate instrumente eficiente de acoperire a riscului, asigurând împotriva unei eventuale evoluții nefavorabile a pieței și a prețurilor.

Coeficientul Beta este un indicator care măsoară volatilitatea unui instrument financiar în comparație cu un indice de referință, care este reprezentativ pentru evoluția pieței din care face parte. Dacă valoarea indicelui Beta este de 1, asta înseamnă că evoluția instrumentului financiar a fost corelată perfect cu evoluția indicelui de referință. Valorile peste 1 ne indică faptul că instrumentul financiar este mai volatil decât piața, iar o valoare subunitară ne indică faptul că instrumentul financiar este mai puțin volatil decât piața. Un coeficient Beta negativ indică o corelare inversă a instrumentului financiar cu piața din care face parte.

Fluxul de numerar sau cash flow-ul reprezintă un circuit al banilor și anume diferența dintre intrările și ieșirile de numerar realizate în timpul desfășurării activității firmei. Intrările sunt generate de încasările companiei care provin de la debitori, investitori și clienți.

În măsura în care cash-flow-ul este pozitiv, firma funcționează sănătos din perspectivă financiară. Prin urmare, orice firmă trebuie să acorde atenție maximă obținerea banilor lichizi, consolidându-si astfel o bază financiară care să-i permită desfășurarea armonioasă a activității și implicit, dezvoltarea business-ului.

În ceea ce privește importanța cash-flow-ului, acesta joacă un rol esențial în cadrul oricărei companii, fiind unul dintre instrumentele principale utilizate în procesul de management. Pentru a putea gestiona adecvat toate operațiunile unei companii, este necesar să se cunoască proveniența, dar și scopul în care sunt utilizate fondurile. Cu alte cuvinte, prin intermediul analizei fluxului de numerar se poate obține o imagine de ansamblu asupra sănătății financiare a companiilor.

Cunoașterea fluxului de numerar oferă, de asemenea, posibilitatea de a trasa cu mult mai multă ușurință direcțiile de acționare și de evitare a lipsei de lichidități. Prin urmare, cash-flow-ul este unul dintre elementele cheie care menține stabilă compania, în primă instanță fiind chiar mai important ca profitul.

În cele mai multe situații, factorul decisiv care determina falimentul unui business este lipsa numerarului necesar pentru acoperirea datoriilor.

De asemenea, fluxul de numerar este un important instrument utilizat de investitori. Aceștia întotdeauna analizează variantele pe care le au la dispoziție, adoptând în final deciziile care se aliniază cel mai bine intereselor lor actuale si viitoare. În acest sens, multiple informații importante privind performanțele financiare ale unei companii sunt prezentate în cadrul situațiilor de cash-flow.

Tipuri de cash-flow

Fluxul de numerar poate fi:

• Cash-flow operațional – este reprezentat de numerarul care provine din activități curente precum vanzarea serviciilor companiei sau a produselor realizate de către aceștia. Acesta nu include numerarul provenit din investiții.
• Cash-flow investițional – se definește prin fonduri care sunt obținute din activele interne, însă non operaționale.
• Cash-flow de finanțare – este dat de numerarul provenit din împrumuturi bancare, acționari, investitori și dividende.

Pe scară largă, toate tipurile de cash-flow sunt utilizate pentru a analiza viabilitatea proiectelor, fiind o bază pentru calcularea valorii nete și a ratei de rentabilitate.

Cum se calculează cash-flow-ul?

Fluxul de numerar se calculează prin intermediul mai multor operațiuni, care cuprind ajustări la venitul net, scăderi și adăugări de diferențe de venituri, tranzacții financiare și cheltuieli care apar într-o anumită perioadă de timp.

Cash-flow-ul se poate calcula utilizând două metode:

Metoda directă de calculare a fluxului de numerar

Această metodă implică adunarea tipurilor de plăți și încasări efectuate în numerar, fiind luat în considerare atât numerarul plătit furnizorilor, cât și încasările de la clienți și numerarul plătit pentru asigurarea salariilor. La aceste cifre se ajunge prin calcularea soldurilor inițiale și finale a varietăților de conturi, prin examinarea creșterii sau scăderii nete a soldurilor acestora.

Metoda indirectă de calculare a fluxului de numerar

Cash-flow-ul prin metoda indirectă se poate realiza ținând cont atât de istoricul operațiunilor efectuate în perioada precedentă, cât și de previziunile sau proiecțiile de situații financiare create pentru perioada următoare.

Indiferent că este utilizată metoda directă de calculare a fluxului de numerar, respectiv cea indirectă, rezultatul poate fi pozitiv sau negativ. Cash-flow-ul este pozitiv atunci intrările de numerar sunt mai mari decât ieșirile, iar cash-flow-ul negativ atunci când ieșirile de numerar sunt mai mari decât intrările.

Concluzii

Fluxul de numerar este fără niciun dubiu un element important care determină stabilitatea financiară a oricărei companii, permițând totodată trasarea unor perspective noi de dezvoltare. Pentru a trasa concret planurile de viitor ale unei afaceri, este esențial ca fluxul de numerar să fie gestionat cu responsabilitate și transparență.

De asemenea, fluxul de numerar este un instrument util atât în cunoașterea unui business, cât și în obținerea unor analize financiare obiective, în contextul luării unor decizii de investiții.

Contul discreționar – Contul discreționar este acel tip de cont prin intermediul căruia brokerul, adică intermediarul, este împuternicit de către client să efectueze operațiunile legate de administrarea portofoliului. Prin acest tip de cont, decizia de investire este luată de broker, clientul fiind informat periodic cu privire la situația portofoliului.

Contul de profit sau pierdere – reprezintă performanța financiară a unei companii pe o anumită perioadă de timp și oferă informațiile necesare pentru a evalua capacitatea companiei de a genera profit din serviciile sau produsele oferite. Acesta este alcătuit din veniturile și costurile unei companii și finalitatea acestora, adică profitul sau pierderea.

Cifra de afaceri este suma tuturor veniturilor din activitatea de bază a unei companii (vânzarea produselor sau serviciilor) pe o perioadă determinată. Cifra de afaceri exclude veniturile financiare și pe cele excepționale și se împarte în:

• totală (CA)
• medie
• marginală
• critică

Cheltuielile sunt sumele pe care o companie le plătește pentru remunerarea salariaților, pentru serviciile prestate de terți, pentru consumuri și nu numai. Cheltuielile se împart în:

• Cheltuieli de exploatare: consumuri, impozite, taxe, salarii, provizioane etc.
• Cheltuieli financiare: dobânzi
• Cheltuieli excepționale: amenzi, litigii