Recent, IPO-ul Hidroelectrica a reprezentat cea mai mare astfel de ofertă derulată la bursa locală. Cu toate acestea, istoria IPO-urilor de la BVB este una îndelungată, în ultimii ani asistând la mai multe astfel de oferte, de asemenea relevante ca și dimensiune la momentul lor. În acest material vom trece în revistă IPO-urile sectorului energetic, cel care a adus și cele mai importante listări din istoria bursei din România, respectiv cum s-au desfășurat ofertele, cum au evoluat prețurile de tranzacționare de după IPO, dinamica rezultatelor financiare, dar și, probabil cel mai relevant aspect, ce randamente ale dividendelor au oferit acestea de-a lungul anilor, companiile din energie fiind recunoscute pentru politicile lor de dividende atractive.

surse: comunicatele, datele financiare și cotațiile companiilor listate la Bursa de Valori București, bvb.ro, dep. Analiză și Strategii de piață SSIF Goldring SA

Electrica (EL)

În data de  30/06/2014, etapa de subscriere pentru oferta publică inițială (IPO) a acțiunilor Electrica, compania de distribuție și furnizare a energiei electrice deținută de stat, s-a încheiat cu succes, înregistrând un grad de subscriere de peste 200%.  În urma ofertei publice inițiale,  Electrica a obținut aproximativ 1,95 miliarde RON, constând într-o combinație de acțiuni și certificate globale de depozit (GDR), acțiunile fiind listate la Bursa de Valori București (reprezentând 80,14% din IPO) și GDR-urile la Bursa de Valori din Londra (reprezentând 19,86% din IPO). Prețul Final de Ofertă pentru acțiuni, la care au fost vândute către investitorii instituționali și investitorii de retail, a fost stabilit la 11 lei/acțiune, respectiv 13,66 USD/GDR. Investitorii care au subscris în primele cinci zile ale perioadei de subscriere au beneficiat de un preț de 10,45 RON pe acțiune (cu un discount de 5% față de Prețul Final de Ofertă).

În cadrul IPO-ului, Electrica a pus la vânzare un total de 177,18 milioane de acțiuni, reprezentând 51% din capitalul social al companiei, care implică o capitalizare bursieră a societății de 3,81 mld. RON.

IPO-ul Electrica a inclus două componente: una destinată investitorilor instituționali și alta pentru investitorii de retail. Investitorilor instituționali le-au fost alocate aproximativ 90% din acțiuni, în timp ce investitorilor de retail le-au fost alocate aproximativ 10% din acțiuni.  Datorită nivelului ridicat de suprasubscriere în transele destinate investitorilor de retail, Electrica a decis, în urma consultării Coordonatorilor Globali, realocarea a 10.631.325 de acțiuni prin realocarea de la investitorii instituționali a 5% din oferta totală. Astfel, au fost alocate la Prețul Final de Ofertă, pentru investitorii mici de retail, cu alocări garantate de până la 1.000 de acțiuni per investitor, un total 10.000.000 de acțiuni.

Romgaz (SNG)

Listarea Romgaz la bursă a avut loc în luna noiembrie a anului 2013, după încheierea unei oferte publice inițiale de acțiuni (IPO) prin care statul a vândut 15% din companie în schimbul a 391 mil. euro.

Chiar dacă investitorilor de retail li s-au alocat aproximativ 15% din cele 57,8 milioane de acțiuni puse în vânzare de către stat, s-au depus ordine de cumpărare pentru o cantitate de 17 ori mai mare, totalizând 4,9 mld. lei. De asemenea, și investitorii instituționali, inclusiv fondurile de investiții, fondurile de pensii și băncile de investiții, au manifestat un interes ridicat, depunând ordine de cumpărare de aproape șapte ori mai mari decât cantitatea de acțiuni alocată lor.

O premieră în istoria privatizărilor a fost faptul că oferta publică inițială (IPO) a Romgaz și listarea sa au avut loc simultan pe două burse, respectiv la București și la Londra. Aproximativ 36% din suma totală strânsă din vânzarea acțiunilor Romgaz au provenit de la investitorii străini care au achiziționat Global Depositary Receipts (GDR-uri) la Bursa din Londra, în timp ce restul de 64% din fonduri a provenit din cumpărarea directă de acțiuni.

Prețul de vânzare al acțiunilor s-a situat în limita superioară a intervalului de subscriere, care a fost de 25-32 lei/acțiune, respectiv 30 lei/acțiune. În ceea ce privește GDR-urile, prețul de vânzare al acestora a fost de 9,25 USD/GDR.

Nuclearelectrica (SNN)

Compania a debutat la bursa locală în anul 2013, în urma unui IPO derulat în perioada 9 – 20 septembrie 2013, primul al unei companii de stat de la listarea Transgaz din 2007.

Implicând o majorare a capitalului social, compania se aștepta la acel moment să atragă o sumă cuprinsă între 272,8 mil. lei și 369,3 mil. lei, fondurile obținute urmând a fi utilizate cu prioritate pentru finanțarea proiectelor de investiții pentru Unitățile 1 și 2 CNE Cernavodă pentru menținerea activului productiv la cel mai înalt nivel tehnologic.

Ca urmare a ofertei, compania a emis un număr de 25.368.236 acțiuni, respectiv 10% din capitalul social al societății. În completarea acestora, Nuclearelectrica a emis și un număr de 2.732.159 acțiuni, reprezentând 1,077% din capitalul social, care au fost acordate spre subscriere Fondului Proprietatea. Aceasta a atras aproximativ 282 mil. lei pentru cele 10% din acțiuni, iar, dacă punem în calcul și participația de 1% alocată Fondului Proprietatea, valoarea listării ajunge la un total de 312,5 mil. lei.

Prețul final al ofertei a fost de 11,2 lei pe acțiune, pentru tranșa investitorilor instituționali și tranșa subscrierilor mari. Pentru tranșa subscrierilor mici, prețul s-a ridicat la 10,304 lei pentru investitorii care au subscris în primele trei zile ale ofertei, cu un discount de 8%, respectiv de 10,864 pentru investitorii care au subscris din a patra zi, cu un discount de 3%. Nu au fost realocări între tranșe. Ofertele au fost supra subscrise, astfel încât indicele de alocare pentru Tranșa subscrierilor mari a fost de aproximativ 0,4320, în timp ce pentru tranșa subscrierilor mici aceasta s-a ridicat la aproximativ 0,1771. Așadar, calculele arată că tranșa subscrierilor mari a fost subscrisă de peste 2 ori, în timp ce tranșa subscrierilor mici a fost subscrisă de peste 5 ori. Investitorilor instituționali le-au fost alocate 85% din acțiuni, în timp ce tranșa subscrierilor mari (considerați a fi cei care subscriu mai mult de 15.000 de acțiuni) a primit 5% din ofertă. Investitorii mai mici, care au avut o subscriere minimă permisă de 100 de acțiuni, au primit diferența de 10% din operațiune. Așadar, la prețul de 11,2 lei, capitalizarea anticipată a companiei depășea pragul de 3 miliarde de lei.

Transelectrica (TEL)  

Una dintre cele mai vechi companii listate, și care face parte din componența indicelui BET, este Transelectrica. Compania a fost listată în anul 2006, în urma unei oferte mult așteptate care a fost suprasubscrisă de peste 6 ori, pe măsură ce investitorii au depus oferte pentru 47,38 mil. acțiuni, care totalizau o valoare de 796,08 mil. lei.

Oferta Transelectrica era de 7,33 mil. acțiuni, la un preț de 16,8 lei, fiind desfășurată pe o perioadă de două săptămâni, în luna iunie a anului 2006. Valoarea totală a acesteia s-a ridicat astfel la aproximativ 123 mil. lei, implicând o majorare a capitalului social cu 10%. În urma acestei operațiuni, Ministerul Economiei și Comerțului a rămas cu 76,5% din capitalul social, în timp ce Fondul Proprietatea și-a redus participația la un procent de 13,5%.

Tranșa alocată investitorilor mari, care implica o subscriere de minim 500 de mii de lei, a avut parte de o suprasubscriere de peste 839%, fiind înregistrate subscrieri pentru peste 36 de mil. de acțiuni din ofertă, valoarea subscrisă fiind de 620 de mil. lei. În ceea ce privește tranșa alocată investitorilor mici, suprasubscrierea s-a ridicat la 357%, fiind subscrise acțiuni de peste 175 de mil. lei. Având în vedere aceste cifre, se poate observa cum 60% din ofertă a fost adresată investitorilor mari, diferența fiind alocată investitorilor mai mici. În total, aproximativ 4.800 de investitori au subscris în cadrul ofertei, din care aproximativ 4.700 erau investitori în tranșa investitorilor mici.

Transgaz (TGN)

În perioada 26 noiembrie – 7 decembrie 2007 a avut loc o ofertă publică pentru acțiunile Transgaz, în valoare de 225,96 milioane lei (64,34 milioane euro). Această ofertă a inclus 1.177.384 acțiuni Transgaz, reprezentând 10% din capitalul social al companiei, la un preț de vânzare de 191,92 lei pe acțiune. Oferta a fost structurată în două tranșe: o tranșă mică, destinată investitorilor cu sume mai mici de 500.000 lei, care a cuprins 470.954 acțiuni (40% din total), și o tranșă mare, destinată investitorilor cu sume mai mari de 500.000 lei, care a inclus 706.430 acțiuni (60% din total).

Acțiunile Transgaz (simbolul TGN) au fost listate la Bursa de Valori București (BVB) pe 24 ianuarie 2008, debutând la un preț de 280 lei pe unitate.

Investitorii instituționali s-au manifestat extrem de interesați de acțiunile Transgaz. Astfel, în raport cu valoarea totală a ofertei de 225,96 mil. lei (64,34 mil. euro), investitorii instituționali au plasat de 17,3 ori mai mult, totalizând o sumă de 3,91 mld. lei (1,11 mld. euro).

Plasamentele pe tranșa mare s-au ridicat la 3,296 mld. lei (938,54 mil. euro), în timp ce sumele investite în tranșa mică au totalizat 612,43 mil. lei (174,38 mil. euro). Plasamentele cumulate, în valoare de 3,91 mld. lei, au reprezentat peste 30% din valoarea totală a tranzacțiilor încheiate la Bursa de Valori București (BVB) în acel an. La încheierea ședinței din 7 decembrie, lichiditatea la BVB a atins nivelul de aproximativ 12 mld. lei (5,318 mld. euro).

Cum au evoluat acțiunile de la listare și până astăzi?  

În prima zi de tranzacționare, acțiunile Electrica s-au situat la prețul de 11,11 lei/unitate, iar la sfârșitul zilei, prețul acestora a ajuns la 11,25 lei/unitate, înregistrând o creștere de 2,27% față de prețul din oferta inițială, în timp ce la Londra, cotația GDR-urilor a urcat, ajungând la 13,73 dolari/unitate față de 13,66 dolari în ofertă (1 GDR având o valoare nominală de 40 de lei).

Conform calculelor, micii investitori, care au cumpărat acțiuni cu discount de 5%, în primele cinci zile ale ofertei, ar fi înregistrat la finalul primei zile de tranzacționare un randament de 7,65%.

Acțiunile Electrica au închis prima săptămână de tranzacționare la 10,72 lei, înregistrând o scădere de 2,36% față de prețul de listare de 11 lei.  Prețul acțiunilor Electrica a rămas peste nivelul de listare în primele patru sesiuni, dar ulterior a coborât sub acest prag din cauza turbulențelor generate în piețele de acțiuni vest-europene de situația financiară a băncii portugheze Banco Espirito Santo.

La sfârșitul primei zile de tranzacționare, acțiunile Romgaz erau cotate la 34,5 lei, cu 15% peste prețul la care au cumpărat investitorii instituționali, în timp ce prețul de închidere al GDR-urilor a fost de 10,4 USD, cu 13,66% mai mare decât prețul de subscriere. De asemenea, volumul de acțiuni tranzacționate pe piață a atins cel mai înalt nivel din ultimii doi ani, anterior 2013, însumând 24,3 mil. euro.

Acțiunile Nuclearelectrica au fost listate la bursă în data de 4 noiembrie, prețul de deschidere fiind de 11,64 lei. Ulterior, cotația a închis ședința la prețul de 11,53 lei, ceea ce a adus un câștig investitorilor mici care au subscris în primele trei zile de 12%, respectiv un câștig de 3% pentru investitorii mari.

Acțiunile Nuclearelectrica au intrat la scurt timp după listare pe un trend descendent până la finalul anului 2016, timp în care a pierdut mai mult de jumătate din prețul de deschidere al primei ședințe de tranzacționare. Dinamica a fost corelată cu dinamica rezultatelor financiare ale companiei, care au înregistrat scăderi pe fondul trendului descrescător al prețurilor energiei din acel moment. Cu toate acestea, începând cu anul 2017, pe fondul unor rezultate în puternică revenire și a politicii de dividende foarte atractive, acțiunile au înregistrat performanțe solide.

Acțiunile Transelectrica au debutat în ședința din 29 august 2006, la finalul ședinței acestea fiind tranzacționate la prețul de 22,8 lei pe acțiune vs. 16,8 lei prețul din ofertă. Așadar, cei care au participat în cadrul ofertei au obținut un profit de aproape 36%. Ulterior, ca urmare a free floatului scăzut și a mai multor investitorilor care au preferat să adopte o strategie de buy and hold, cotația Transelectrica a adus investitorilor din ofertă randamente de aproape 200% în mai puțin de un an, înainte ca evenimentele din 2008 să își pună amprenta asupra cotației. Până în acest moment, cotația TEL a stagnat mai mult de-a lungul timpului, în prezent fiind tranzacționată la un nivel aproape similar cu primele ședințe de tranzacționare ale emitentului.

Acțiunile companiei de transport al gazelor naturale Transgaz au încheiat prima zi de tranzacționare la bursă la prețul de 274,5 lei/acțiune, cu o scădere de 4% față de ultimul preț de tranzacționare a drepturilor de alocare, care era de 286 lei.

Dividende

Datele prezentate în tabel ne oferă o perspectivă asupra modului în care companiile din sectorul energetic și-au recompensat acționarii, prin distribuirea unui procent din profitul lor sub formă de dividende, din ultimii 10 ani.

surse: comunicatele, datele financiare și cotațiile companiilor listate la Bursa de Valori București, bvb.ro, dep. Analiză și Strategii de piață SSIF Goldring SA

Evoluție post-IPO

surse: comunicatele, datele financiare și cotațiile companiilor listate la Bursa de Valori București, bvb.ro, dep. Analiză și Strategii de piață SSIF Goldring SA

Primul raport anual al Electrica la Bursa de Valori București a marcat o scădere a veniturilor de aproximativ 6,3%. Din 2014 și până în prezent, tendința generală a veniturilor a fost cea de creștere constantă, cu unele fluctuații minore, veniturile Grupului Electrica au atins un nivel de 10.010 mil. RON, mai mari cu 39,4% față de anul 2021, respectiv cu 86% mai mari față de veniturile raportate pre-IPO și 98% mai mari față de cele înregistrate în raportul financiar aferent anului 2014.

surse: comunicatele, datele financiare și cotațiile companiilor listate la Bursa de Valori București, bvb.ro, dep. Analiză și Strategii de piață SSIF Goldring SA

În ceea ce privește veniturile, Romgaz a înregistrat o creștere constantă până în anul 2017, când a atins un vârf de 4.786,0 mil. lei. Această creștere a fost susținută de o serie de factori, cum ar fi extinderea activității și creșterea cererii de gaze naturale. Cu toate acestea, în anii următori, veniturile au fluctuat semnificativ, înregistrând scăderi în 2018 și 2019, urmate de o creștere semnificativă în 2020 și 2021, atingând un nivel impresionant de 5.853,0 mil. lei. O parte a acestei creșteri poate fi atribuită prețurilor mai ridicate ale gazelor naturale pe piața internațională, precum și unei cereri sporite. În 2022, veniturile au explodat la 13.658,0 mil. lei, înregistrând o creștere remarcabilă de 121,85%. Acest salt semnificativ are la bază un mix de factori, inclusiv prețurile ridicate ale gazelor naturale, ca urmare a conflictului militar și a restricțiilor impuse, o creștere continuă a cererii și un mediu favorabil de tranzacționare. Ținând cont de rezultatele raportate de către emitent pre-listare (2013), veniturile marchează în 2022 o creștere de aproximativ 230%.

surse: comunicatele, datele financiare și cotațiile companiilor listate la Bursa de Valori București, bvb.ro, dep. Analiză și Strategii de piață SSIF Goldring SA

Indiferent de mediul economic trăit, știm bine că există și companii sau sectoare care pot beneficia de pe urma contextului dat. În ceea ce privește 2022, sectorul energetic și implicit producătorii din acesta au putut fi declarați performerii anului. Nuclearelectrica a avut o tendință crescătoare a veniturilor și a profiturilor de-a lungul anilor, înregistrând în anul 2022 cifre-record, ca rezultat al războiului din țara vecină care a condus la o criză energetică și implicit la o creștere semnificativă a prețurilor energiei.

surse: comunicatele, datele financiare și cotațiile companiilor listate la Bursa de Valori București, bvb.ro, dep. Analiză și Strategii de piață SSIF Goldring SA

După mai mulți ani în care rezultatele Transelectrica au înregistrat o evoluție laterală, aspect care a contribuit la o dinamică similară și a acțiunilor, anul 2022 a adus cifre-record pentru companie. Cifrele au fost susținute de veniturile din serviciile de transport mai mari, dar mai ales de veniturile din capitalizarea CPT de 339 mil. lei, pe măsură ce compania a aplicat prevederile OUG nr. 119/2022. Astfel, un impact semnificativ pozitiv asupra performanței l-a avut rezultatul din capitalizarea costurilor suplimentare cu achiziția de energie electrică pentru acoperirea consumului propriu tehnologic.

Deși dinamica acțiunilor TEL din primele luni de la listare a companiei a fost susținută de un free-float restrâns, dar și de o cerere ridicată din partea investitorilor, dinamica acțiunilor a respectat în mare parte dinamica rezultatelor financiare.

surse: comunicatele, datele financiare și cotațiile companiilor listate la Bursa de Valori București, bvb.ro, dep. Analiză și Strategii de piață SSIF Goldring SA

Anul 2022 a reprezentat pentru Transgaz anul cu cea mai mare evoluție a veniturilor (+45%) și a rezultatului net (+96%) din ultimii 15 ani, de la listare și până în prezent fiind printre jucătorii care au beneficiat de pe urma modificărilor legislative. Anul 2020 a fost un an dificil pentru Transgaz, cu o scădere semnificativă a veniturilor și a rezultatului net, marcând cea mai slabă performanță de la listare și până în prezent.

Disclaimer: Informațiile cuprinse în acest raport au scop informativ și nu reprezintă recomandări de a cumpăra sau de a vinde valori mobiliare prezentate, ci oferă informații și opinii care să faciliteze luarea unei decizii în mod independent de către fiecare investitor în parte. Opiniile exprimate în analiză reflectă cu acuratețe propriile convingeri despre instrumentele financiare prezentate. În luarea deciziei de a investi în instrumentele financiare prezentate, investitorii trebuie să se bazeze pe propria analiză, inclusiv a avantajelor și riscurilor implicate în conformitate cu Documentul de prezentare al GOLDRING SA SSIF pe care îl pot accesa la: https://www.goldring.ro/upload/Documente%20Goldring/document_de_prezentare_Goldring.pdf. Informațiile prezentate în acest raport nu reprezintă garanție pentru obținerea unor profituri și societatea Goldring SA SSIF și/sau autorii raportului nu își asumă răspunderea pentru deciziile de investiție bazate pe aceste informații. Autorii acestei analize atestă faptul că nu au fost remunerați direct sau indirect pentru a exprima opiniile și recomandările din acest document. Preluarea informațiilor din acest raport este permisă cu condiția obligatorie a prezentării sursei informațiilor preluate.

Dep. Analiză și Strategii de Piață al Goldring

Deși nu ne aflăm în perioada în care se anunță de regulă dividende, următoarele luni ar putea aduce în perspectivă dividende suplimentare plătite de două dintre cele mai relevante companii listate la bursa locală. OMV Petrom, ca urmare a rezultatului-record din 2022, a anunțat intenția plății unui dividend special care ar urma a fi anunțat la jumătatea acestui an, în timp ce Fondul Proprietatea a anunțat deja un dividend special, existând perspectiva unui al doilea dividend, ca urmare a vânzării întregii participații în cadrul Hidroelectrica.

OMV Petrom – Politică consecventă de acordare a dividendelor

Dividendele istorice ale OMV Petrom constituie un element de mare atractivitate pentru investitori, reflectând angajamentul ferm al companiei față de acționari. De-a lungul timpului, OMV Petrom a adoptat o politică consecventă în ceea ce privește distribuția de dividende, fiind un factor diferențiator, într-un mediu investițional în continuă schimbare.

surse: comunicatele, datele financiare și cotațiile companiilor listate la Bursa de Valori București, bvb.ro, dep. Analiză și Strategii de piață SSIF Goldring SA

Strategia 2030 a OMV Petrom are în vedere consolidarea angajamentului privind creșterea dividendului

Pe lângă faptul că OMV Petrom a emis un angajament robust și ferm de a implementa o politică de creștere a dividendului de bază pe acțiune cu o medie anuală cuprinsă între 5% și 10% până în anul 2030, conducerea emitentului are în vedere și acordarea unui dividend special, cu respectarea condițiilor stabilite.

Această inițiativă este strâns legată de finanțarea planurilor de investiții ale companiei, precum și de condițiile favorabile din piață. Aceeași Strategie sugerează că dividendele totale vor reprezenta aproximativ 40% din fluxurile de trezorerie generată de activitățile de exploatare ale companiei în perioada 2022-2030, conform scenariului de bază privind prețurile.

În cadrul raportului curent din luna februarie, managementul menționa faptul că atât propunerea dividendului de bază, cât și intenția de distribuire a dividendului special respectă politica actuală de dividend a companiei.

În conformitate cu Hotărârea Adunării Generale Ordinare a Acționarilor OMV Petrom S.A., din data de 26 aprilie 2023, OMV Petrom anunță plata dividendelor aferente exercițiului financiar 2022. Cu o valoare a dividendului brut de 0,0375 RON/ acțiune, valoarea totală a dividendelor de bază distribuite acționarilor se ridică la 2.337 mil. RON.

Ținând cont de pragul de 40% din fluxurile de trezorerie generată de activitățile de exploatare, dividendele totale posibil a fi distribuite din exercițiul financiar al anului 2022, se ridică la 4.535 mil. RON. Astfel, valoarea rămasă de distribuit în urma acordării dividendelor de bază se situează la 2.198 mil. RON.

Astfel, la numărul actual de acțiuni (62.312 mil.) și în condițiile respectării Strategiei 2030, asumate de către management, preconizăm acordarea unui dividend special de aproximativ 0,0353 RON/acțiune. La prețul de tranzacționare de 0,5510 lei/ acțiune, randamentul potențial se ridică la aproximativ 6,4%.

surse: comunicatele, datele financiare și cotațiile companiilor listate la Bursa de Valori București, bvb.ro, dep. Analiză și Strategii de piață SSIF Goldring SA

În ceea ce privește taxa de solidaritate, o considerăm drept impact financiar, doar asupra rezultatelor financiare aferente celui de-al doilea trimestru al anului 2023 și implicit a anului 2023, fără a avea impact asupra rezultatului financiar aferent anului 2022 și implicit a dividendului special estimat.

Legea nr. 119/2023, privind contribuția de solidaritate, introduce obligația de plată a 350 RON/tonă de țiței prelucrat în anul 2022 și 2023. Astfel, conform calculelor și informațiilor transmise de către management, la o cantitate de 4,2 mil. tone de petrol rafinat, OMV Petrom estimează valoarea contribuției la 1.500 mil. RON, care ar avea un impact asupra rezultatului net bugetat pentru întreg anul 2023. De asemenea, taxa de solidaritate aferentă primului trimestru al anului este estimată la aproximativ 380 mil. RON, fiind reflectată în rezultatele la T2 2023.

Ca urmare a AGA din data de 26 aprilie 2023, managementul a aprobat Bugetul de Venituri și Cheltuieli aferent anului 2023. Printre principalele estimări care au stat la baza constituirii bugetului se numără prețul mediu al țițeiului Brent, acesta fiind previzionat la 80 USD/bep. De asemenea, conducerea previzionează scăderea veniturilor din vânzări cu 28% față de anul 2022, ca urmare a scăderii volumelor de vânzări și a reducerii prețurilor din piață. Rezultatul net previzionat are în vedere o scădere de peste 60% a rezultatului net raportat.

În ceea ce privește contribuția de solidaritate aferentă anului 2023, aceasta va fi plătită la finalul lunii iunie a anului 2024.

Fondul Proprietatea – un dividend special propus și un altul în perspectivă

Dacă în cazul OMV Petrom am prezentat o estimare a unui dividend special, Fondul Proprietatea a anunțat deja o propunere de dividend. Aceasta vine ca urmare a IPO-ului Hidroelectrica, acționarii FP aprobând în urmă cu câteva luni ca banii obținuți în cadrul ofertei să fie plătiți sub formă de dividende.

Astfel, Fondul Proprietatea a convocat AGA pentru a aproba un dividend brut de 1,4942 RON pe acțiune, care oferă un randament brut de 80% pe baza prețului de închidere din 25 iulie 2023. Data ex-dividend propusă este 7 septembrie și data plății 29 septembrie. Acesta este plătit din veniturile brute obținute de Fond de aproximativ 8 mld. RON (excluzând opțiunea de supra-alocare). În completarea acestui dividend, Fondul a precizat că orice venituri ar putea rezulta din opțiunea de supra-alocare vor fi propuse sub forma unui dividend special în cadrul unei viitoare AGA, în cursul anului 2023. Recent, FP a prezentat un comunicat prin care a anunțat încheierea perioadei de stabilizare a ofertei publice inițiale derulate de Hidroelectrica. În urma acesteia, Fondul Proprietatea va încasa venituri brute de aproximativ 1,2 mld. RON. La această sumă, un dividend brut estimat pe acțiune ar echivala la aproximativ 0,2255 RON pe acțiune, care oferă un randament brut de 12% pe baza prețului de închidere din 25 iulie 2023, deși un anunț cu privire la suma exactă nu a fost încă prezentat.

Fondul Proprietatea a mai anunțat recent vânzarea deținerilor minoritare ale FP în capitalul social al E-Distribuție Muntenia, Enel Energie Muntenia, E-Distribuție Dobrogea, E-Distribuție Banat și ENEL Energie. Prețul tranzacției se ridică la 650 mil. lei, însă până în acest moment nu a fost aprobată o destinație exactă a acestor bani.

Dacă excludem din calcul participația Hidroelectrica, pe baza ultimului raport lunar, Fondul Proprietatea ar urma să rămână cu o valoare a activului net de 3.7 mld, RON (comparativ cu 13 mld. RON în luna iunie), mai exact un VUAN de 0,69 RON pe acțiune (față de 2,41 în luna iunie). Este de menționat că în acest calcul nu au fost luate în considerare alte aspecte importante precum potențialele evoluții ale participațiilor Fondului sau elemente care ar putea influența aceste valori, precum dividendul ce urmează a fi primit de la Hidroelectrica, aprobat deja de către acționari. Cu toate acestea, datele istorice ne arată că prețul din piață al acțiunilor nu va fi egal cu valoarea VUAN, ci se tranzacționează cu un discount. Acesta din urmă a fost unul volatil de-a lungul anilor, motiv pentru care e dificil de anticipat care va fi percepția pieței asupra noului portofoliu al Fondului. Din acesta, pe baza calculelor sumare prezentate mai sus, CN Aeroporturi București ar avea o pondere de 22%, Engie România de 13%, în timp ce Administrația Porturilor Maritime și Societatea Națională a Sării ar avea câte 8% din portofoliul din care Hidroelectrica nu mai face parte.

Disclaimer: Informațiile cuprinse în acest raport au scop informativ și nu reprezintă recomandări de a cumpăra sau de a vinde valori mobiliare prezentate, ci oferă informații și opinii care să faciliteze luarea unei decizii în mod independent de către fiecare investitor în parte. Opiniile exprimate în analiză reflectă cu acuratețe propriile convingeri despre instrumentele financiare prezentate. În luarea deciziei de a investi în instrumentele financiare prezentate, investitorii trebuie să se bazeze pe propria analiză, inclusiv a avantajelor și riscurilor implicate în conformitate cu Documentul de prezentare al GOLDRING SA SSIF pe care îl pot accesa la: https://www.goldring.ro/upload/Documente%20Goldring/document_de_prezentare_Goldring.pdf. Informațiile prezentate în acest raport nu reprezintă garanție pentru obținerea unor profituri și societatea Goldring SA SSIF și/sau autorii raportului nu își asumă răspunderea pentru deciziile de investiție bazate pe aceste informații. Autorii acestei analize atestă faptul că nu au fost remunerați direct sau indirect pentru a exprima opiniile și recomandările din acest document. Preluarea informațiilor din acest raport este permisă cu condiția obligatorie a prezentării sursei informațiilor preluate.

Dep. Analiză și Strategii de Piață al Goldring

În anul 1857, România a intrat în istorie ca prima țară din lume care a înregistrat oficial o producție de țiței. Cei 1.960 de barili de țiței produși atunci au fost rafinați în unica rafinărie din lume, construită în orașul Ploiești, la 60 km nord de București. Această rafinărie a devenit un punct de referință în industria petrolieră globală.

Dezvoltarea industriei gazelor naturale în România a început în anii ’70, când primele sonde de foraj au fost instalate pentru a evalua potențialul resurselor de hidrocarburi. Descoperirile inițiale au confirmat prezența unor zăcăminte semnificative de gaze naturale, ceea ce a creat o perspectivă optimistă pentru industria energetică românească.

Ce înseamnă pentru România exploatarea gazelor din Marea Neagră?

În perioada 2000-2017, cheltuielile totale în proiectele offshore pentru gaze naturale în Marea Neagră au însumat 5,9 mld. USD. Dintre aceste cheltuieli, 63% au fost efectuate în economia românească, ceea ce reprezintă o contribuție semnificativă la dezvoltarea țării. Cheltuielile de capital în proiectele offshore din aceeași perioadă au fost de 3,5 mld. USD. Din cele 3,5 mld. USD cheltuieli de capital pentru proiectele offshore din trecut, 45% au fost realizate în economia românească. Se preconizează că acest procent va crește la 54% în perioada 2018-2040, în urma dezvoltării economiei locale. În ceea ce privește cheltuielile operaționale, acestea au însumat 2,3 mld. USD în perioada 2000-2017.

Conform unui studiu realizat de către Deloitte[1], valoarea cumulată a investițiilor în explorarea, dezvoltarea și producția de gaze naturale offshore pentru perioada 2018-2040 a fost estimată la 22,2 mld. USD, din care 15,7 mld. USD vor reprezenta cheltuieli de capital (CAPEX) și 6,5 mld. USD cheltuieli operaționale (OPEX). Din totalul investițiilor, o pondere de 63% va fi cheltuită în economia românească (54% în cazul CAPEX și 82% în cazul OPEX).

Conform aceluiași studiu, aceste investiții vor susține un număr mediu anual de 30.605 angajați pe întreaga perioadă, vor duce la generarea unor venituri cumulate suplimentare de 26 mld. de dolari la bugetul de stat, precum și la un aport suplimentar cumulat de 71,3 mld. de dolari la producția de bunuri și servicii pe parcursul aceleiași perioade (2018 – 2040).

Neptun Deep – Motorul transformării către sustenabilitate și securitate energetică

OMV Petrom, cel mai mare producător de petrol și gaze din Europa de Sud-Est, și-a dezvăluit la finalul anului 2021, Strategia 2030, o abordare ambițioasă care vizează transformarea companiei pentru a se alinia cu obiectivele de reducere a emisiilor de carbon și de sustenabilitate.

La 1 august 2022, proiectului Neptun Deep i s-a alăturat Romgaz. În această etapă, Romgaz a devenit acționarul unic al ROMGAZ BLACK SEA LIMITED, anterior cunoscută sub numele de ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited. Această tranziție reprezintă finalizarea tranzacției de achiziție, transferând astfel toate acțiunile emise de Exploration and Production Romania Limited, care deținea anterior 50% din drepturile și obligațiile asumate prin Acordul Petrolier pentru zona de apă adâncă a perimetrului offshore XIX Neptun din Marea Neagră.

Colaborarea strategică dintre OMV Petrom și Romgaz aduce împreună expertiza și resursele necesare pentru a realiza potențialul maxim al proiectului și pentru a contribui la securitatea energetică și diversificarea mixului energetic al țării.

Un aspect central al strategiei OMV Petrom pentru 2030 este explorarea și producția offshore în Marea Neagră prin proiectul Neptun Deep. Acesta reprezintă o oportunitate semnificativă pentru dezvoltarea resurselor de hidrocarburi din România și pentru a asigura securitatea energetică a țării în următoarele decenii.

Prin proiectul Neptun Deep, OMV Petrom reafirmă angajamentul său față de tranziția energetică și reducerea dependenței de combustibili fosili. Gazul natural extras din acest proiect are un rol semnificativ în trecerea către o economie cu emisii reduse de carbon, întrucât poate înlocui treptat combustibilii fosili mai poluanți, cum ar fi cărbunele și petrolul. De asemenea, Neptun Deep poate contribui la diversificarea mixului energetic al României, oferind o sursă internă de gaze naturale, care să susțină nevoile de energie ale țării prin reducerea dependenței de importuri.

O evoluție îndelungată către exploatarea gazelor naturale în apele adânci ale Mării Negre

Proiectele de amploare, precum Neptun Deep, necesită timp și resurse considerabile pentru a fi dezvoltate în mod responsabil și sustenabil. Pe măsură ce complexitatea și profunzimea zăcămintelor explorate cresc, este nevoie de cercetare avansată, evaluări tehnice riguroase și colaborare strânsă între părțile implicate. De la formarea Joint Venture-ului între OMV Petrom și ExxonMobil Exploration în 2008, au fost depuse eforturi susținute pentru a transforma proiectul Neptun Deep în realitate. În această perioadă îndelungată, au fost parcurse multe etape, de la explorarea inițială a blocului Neptun în zona de mare adâncime a Mării Negre, la descoperirea propriu-zisă a zăcămintelor, până la finalizarea tranzacției participației ExxonMobil Exploration de către Romgaz, precum și semnarea de contracte și aprobarea planurilor de dezvoltare.

Gaze naturale abundente, sustenabilitate și protecția mediului într-un singur loc

Neptun Deep este un proiect de amploare care are ca obiectiv furnizarea unui volum total de aproximativ 100 mld. de metri cubi de gaze naturale pe durata exploatării sale. Aceasta va consolida poziția României ca cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană. Producția estimată arată un profil de platou de 140.000 de barili echivalent petrol pe zi (bep/zi), și se așteaptă ca acest obiectiv să fie atins în 2028. Profilul producției va înregistra un platou constant timp de 10 ani, după care va scădea treptat în următorii 8 ani.

Pentru a evidenția amploarea proiectului, producția estimată va fi echivalentă cu cererea anuală curentă de gaze naturale a aproximativ 4,3 milioane de gospodării, multiplicată de aproximativ 30 de ori.

În ceea ce privește prima furnizare de metri cubi de gaze naturale, aceasta este planificată să aibă loc în 2027, când acestea vor fi extrase și livrate în rețeaua națională.

În ceea ce privește impactul asupra mediului, OMV Petrom se angajează să adopte cele mai înalte standarde de protecție și să implementeze practici sustenabile pe parcursul întregului proces de explorare și producție. Compania va folosi tehnologii avansate și instalații de ultimă generație pentru a minimiza impactul asupra ecosistemelor marine și terestre din zona de operare. Conform estimărilor, amprenta de carbon a proiectului Neptun Deep la producția de platou este estimată la aproximativ 2,2 kg CO2/bep (baril echivalent petrol). Aceasta reprezintă o valoare semnificativ mai mică decât media industriei, care este de 16,7 kg CO2/bep conform Asociației Internaționale a Producătorilor de Petrol și Gaze (IOGP).

Roxana Stejerean

[1] Contribuția proiectelor de explorare și producție a hidrocarburilor din Marea Neagră la dezvoltarea economiei românești, Deloitte, Mai 2018