Care sunt miliardarii români din 2021?

Anul recent încheiat marchează mărirea familiei de miliardari români, deoarece în 2021 România a avut 18 miliardari, cu o avere netă cumulată de 66 miliarde lei, respectiv cu peste 30 de miliarde de lei mai mult decât în 2021. În continuare vom vedea un top al celor mai bogați 10 români.

Pe locul I în topul celor mai bogați români, clasament realizat de Forbes România, se află Daniel Dines, co-fondatorul UiPath, cu o avere netă de 22,2 mld. lei. Acesta, alături de Marius Tîrcă, a pus bazele companiei în București, iar primul client a venit în 2014. Despre acest moment Daniel Dines a declarat, în cadrul unei emisiuni, că „A fost noroc, un moment excepțional pentru noi”. După 16 ani de la lansarea start-upului, în aprilie 2021, UiPath s-a listat pe cea mai mare piață de capital din lume, New York Stock Exchange sub simbolul bursier PATH.

Daniel Dines: „Am descoperit că există și investitori sofisticați, care vor să ducă un business înainte și caută antreprenori care pot face asta.”

Cel de-al doilea loc este ocupat de frații Dragoș și Andrei Pavăl, fondatorii Dedeman. În anul 2020, compania Dedeman a înregistrat un profit-record de 1,4 miliarde lei și o cifră de afaceri de 9 miliarde lei. În anul 2021, frații Pavăl au raportat o avere netă de 8,9 miliarde lei.

Pe locul 3 în topul realizat de Forbes este Ion Țiriac, care are o avere de 7,2 miliarde lei. Nu este o surpriză pentru nimeni, deoarece omul de afaceri este implicat în multiple domenii economice, precum investițiile, sportul, auto, imobiliarele etc.

Ion Stoica și Matei Zaharia sunt ocupanții locului 4, aceștia având o avere netă cumulată de 4,5 miliarde lei. Cei doi români sunt co-fondatorii Databricks, compania americană de software pentru întreprinderi care, în anul 2021, a avut venituri de 425 mil. dolari.

Pe locul 5 se află Anastasia Soare, fondatoarea Anastasia Beverly Hills, cu o avere de 2,5 miliarde de lei. Românca a înființat compania de produse cosmetice în anul 1997, iar în prezent are o avere netă estimată la 93 milioane dolari.

Revenind la afaceri autohtone, locul 6 este ocupat de Ștefan Vuza, fondatorul Chimcomplex. Acesta are o avere netă de 2,4 miliarde de lei. Recent, compania a trecut de pe Sistemul Multilateral de Tranzacționare pe Piața Reglementată a Bursei de Valori București, însuși fondatorul numind-o „un uriaș care încă doarme”.

Zoltan Teszari, cel care în 1994 a pus bazele DIGI Communications, are o avere netă de 2,1 miliarde lei. Compania operează în România, Ungaria, Italia și Spania, iar în anul 2017 s-a listat la Bursa de Valori București.

În anul 2001, în București, erau puse bazele Bitdefender, companie producătoare de soluții de securitate cibernetică. În prezent, soții Florin și Măriuca Talpeș au o avere de 2 miliarde de lei, iar compania are birouri în Europa, America de Nord, Australia și Asia. În luna decembrie a anului 2021, numele și logoul companiei au putut fi văzute la avanpremiera filmului Matrix. Compania nu este listată pe nicio piață de capital, însă fondatorii au spus în nenumărate rânduri, că acesta este un obiectiv important din viitorul companiei.

Ne apropiem de finalul topului, însă nu înainte de a menționa două nume importante din lumea imobiliarelor. Andrei Diaconescu și Victor Căpitanu, fondatorii One United Properties, ocupă cel de-al nouălea loc, cu o avere netă cumulată de 1,8 miliarde de lei. Cei doi au adus compania pe culmile succesului și nu plănuiesc să se oprească aici. One United Properties a fost înființată în 2007, iar în 2021 s-a listat la BVB sub simbolul ONE.

Ultimul, dar nu cel din urmă miliardar român din 2021, este Iulian Stanciu, Președinte Executiv al eMAG. Acesta a renunțat la funcția de CEO al companiei în martie 2021, însă a rămas în continuare implicat în strategia de dezvoltare alături de Tudor Manea, actualul CEO.

Așadar, în 2021 au fost cu 7 miliardari mai mult decât în 2020, iar Daniel Dines a ocupat locul I pentru al treilea an consecutiv. Putem observa că majoritatea companiilor menționate mai sus fie sunt listate la bursă, fie au în plan acest pas în viitor. De asemenea, miliardarii amintiți sunt investitori activi în piața de capital.

 

Tu ce mai aștepți?! Poți investi acum, simplu și rapid, cu ajutorul Goldring. Deschide-ți un cont de tranzacționare aici și poți investi atât intern, la BVB, cât și la bursele din afara României, în companii precum UiPath (NYSE: PATH).

Nu uita să te abonezi la Newsletterul Goldring, pentru a fi la curent cu tot ce mișcă în piața de capital!


Ce se întâmplă cu economia în urma invaziei din Ucraina?

În urma invaziei Rusiei în Ucraina, au fost adoptate și continuă să fie luate o serie de măsuri de către Europa, Statele Unite și nu numai, în încercarea de a înceta agresiunile din Ucraina și pentru a evita declanșarea unui război la o scară mai largă, iar modul în care Rusia reacționează la toate aceste sancțiuni va afecta economia globală, însă rămâne de văzut cum. Analiștii economici au păreri împărțite, însă numai timpul și evoluția conflictului vor arăta care dintre ei are dreptate.

Este adevărat că tensiunile dintre Rusia și Ucraina au loc de câțiva ani, însă atacurile Rusiei asupra poporului ucrainean începute în data de 24 februarie aduc instabilitate pe piețele de capital, iar bursa de la Moscova este închisă din data de 25 februarie pe perioadă nedeterminată.

Istoria acestui gen de conflicte arată că dezechilibrele economice sunt temporare și nu au efecte de lungă durată asupra investitorilor, iar economia Rusiei, cu toate că are o mărime considerabilă, nu este suficient de puternică pentru a afecta piețele globale, mai ales datorită sancțiunilor impuse de Statele Unite și de Europa, consideră unii specialiști.

David Bridges, analist de risc politic, este de părere că „Acesta este începutul unui nou război rece. Conflictul ar putea lua o varietate de forme și este puțin probabil să fie rezolvat curând. De asemenea, în timp, va deveni mai dificil de obținut informații despre ceea ce se întâmplă în Ucraina, ceea ce va spori incertitudinea”.

Una dintre sancțiunile drastice impuse asupra Rusiei este deconectarea ei de la sistemul internațional de mesagerie financiară SWIFT, ceea ce are consecințe negative pentru partenerii comerciali principali ai Rusiei, inclusiv pentru țările europene, care, astfel, au dificultăți în plata importurilor de petrol și gaze rusești de care depind. Rusia a decis să sisteze exportul de gaze naturale către Europa, însă, având în vedere că este dependentă de piața europeană – neputând să vândă gaze naturale decât acolo unde există infrastructura necesară – acest blocaj nu poate să aibă o durată prea mare.

În anul 2019, din importurile europene de gaze naturale, 41,1% proveneau din Rusia. În timp ce unii specialiști nu consideră întreruperea exporturilor de gaze rusești către Europa un inconvenient, alții sunt de părere că va fi destul de dificil pentru țările europene să treacă prin următoarea iarnă, mai ales pentru o țară cum este Germania, care nu dispune de o sursă alternativă de energie pentru a înlocui gazele naturale rusești. Conform unei statistici publicate de FSEGA, facultate din cadrul UBB Cluj, în 2019, importul de gaze naturale rusești nu depășea 10% în România, 79% din gazele naturale utilizate fiind producție internă.

Rusia Ucraina

Dacă Europa nu va mai primi gaze din partea Rusiei, va trebui să găsească o alternativă, alte surse de energie, iar acestea vor fi petrolul și cărbunele. Întreruperea exportului de gaze din Rusia va face ca prețul petrolului, al alimentelor și al energiei, să crească în continuare și mai tare, fiind, astfel, foarte important ca Europa să găsească o sursă suplimentară de petrol. Așadar, unul dintre efectele economice ale conflictului din Ucraina este creșterea volatilității pieței pe termen scurt.

Pe lângă destabilizarea ramurilor economice de către pandemie, efectele războiului vor încetini revenirea piețelor globale, fiind afectate transporturile maritime și feroviare, importul de materie primă, dar și producția globală de ulei de floarea soarelui, care în proporție de aproximativ 50% este de origine ucraineană.

Cu fiecare zi de război care trece, este tot mai clar că sectorul alimentar și cel agricol sunt profund afectate. Rusia și Ucraina sunt responsabile pentru aproximativ 30% din producția globală de grâu, 19% din producția de porumb și 80% producția de ulei de floarea soarelui. Cele două sunt foarte importante în producția globală de cereale și semințe oleaginoase și sunt, totodată, mari piețe de consum pentru produsele alimentare. Companiile alimentare care își desfășoară activitatea în Ucraina sunt influențate negativ și determină și alte companii din întregul lanțul alimentar să resimtă efectele războiului.

Sectorul auto va fi și el puternic afectat de acest război, ținând cont de creșterea prețului petrolului, de criza semiconductorilor, a cipurilor și a altor metale rare, care este posibil să se adauge la problemele industriei, în plus, în Ucraina se află multe companii producătoare de componente auto, a căror producție poate fi încetinită.

Unii specialiști cred că sancțiunile impuse asupra Rusiei vor provoca multe pagube, însă nu vor duce la colapsul economiei rusești. Economia SUA fiind relativ izolată de acest conflict, pentru investitorii individuali și consumatorii din Statele Unite, efectele vor lua cel mai probabil forma unor presiuni inflaționiste suplimentare din cauza creșterii prețurilor la energie.

 

Andreea Orosfoian