Noua prognoză economică a Comisiei Europene
În fiecare an, Comisia Europeană publică două seturi de previziuni detaliate (primăvara și toamna) și două seturi de previziuni intermediare (iarna și în vara). Previziunile se bazează pe o serie de ipoteze tehnice referitoare la evoluția cursurilor de schimb, a ratelor dobânzilor și a prețurilor produselor de bază.
Miercuri, 7 iulie, a fost publicată prognoza de vară a Comisiei Europene, iar aceasta vine cu multe vești bune. Economia Uniunii Europene se reface mai repede decât se estima. Activitatea din prima parte a anului 2021 a depășit așteptările, iar evoluția favorabilă a pandemiei de Coronavirus a dus la atenuarea restricțiilor în trimestrul al doilea, fapt care a ajutat la îmbunătățirea situației economice.
Conform previziunilor economice intermediare din această vară, economia UE și a zonei euro urmează să crească cu 4,8% în acest an și cu 4,5% în 2022. În comparație cu previziunile din primăvară, rata de creștere pentru 2021 este semnificativ mai mare în UE (+0,6 puncte procentuale) și în zona euro (+0,5 puncte procentuale). În 2022 rata de creștere este ușor mai ridicată pentru ambele zone (+0,1 puncte procentuale).
Se estimează că PIB-ul real va reveni la nivelul de dinainte de criză în ultimul trimestru al anului 2021, atât în UE, cât și în zona euro. Acest lucru se va întâmpla cu un trimestru mai devreme decât se preconizase în previziunile din primăvară.
Rate ale inflației ușor mai ridicate
Previziunile privind inflația din acest an, dar și din anul următor au fost, de asemenea, revizuite în sens ascendent, acestea urmând să se situeze la 2,2% în 2021 (+0,3 puncte procentuale față de previziunile din primăvară), respectiv la 1,6% în 2022 (+0,1 puncte procentuale).
Se preconizează că, în acest an, următorii factori vor exercita o presiune ascendentă asupra prețurilor de consum:
- creșterea prețurilor la energie și la produsele de bază;
- blocajele de producție cauzate de constrângerile în materie de capacitate și de deficitul de componente al factorilor de producție și de materii prime;
- cererea puternică, atât internă, cât și externă.
Inflația se poate dovedi mai ridicată decât se anticipase, în cazul în care constrângerile legate de ofertă sunt mai persistente, iar presiunile asupra prețurilor se repercutează mai puternic asupra prețurilor de consum. În 2022, aceste presiuni ar trebui să se atenueze treptat, pe măsură ce constrângerile care afectează producția sunt eliminate, iar oferta și cererea converg.
Economia României a crescut puternic în primul trimestru al anului
România are cea mai mare rată de creștere prognozată în acest an între statele membre. Pe locul doi se află Irlanda, cu 7,2%, urmată de Ungaria, cu 6,3%, Spania cu 6,2% și Franța cu 6%.
În prognoza de vară publicată miercuri, Comisia Europeană estimează un avans al economiei României cu 7,4% în 2021, urmat de o creștere de 4,9% în anul următor. În urmă cu două luni, prognoza de primăvară a Comisiei includea o estimare de 5,1% pentru acest an. Prognoza pentru 2022 este neschimbată. Creșterea se datorează consumului privat și investițiilor, fiind susținut de ridicarea restricțiilor, mai ales în sectoarele afectate de pandemie, cum sunt cele de evenimente, artă și HoReCa. Și sectorul industrial va avea o evoluție ascendentă în următoarele luni în urma creșterii comenzilor.
Exporturile se vor îmbunătăți în contextul revenirii treptate a principalilor parteneri comerciali ai României, dar contribuția exportului net la creșterea PIB va rămâne negativă în perioada analizată. Exporturile de servicii vor suferi de pe urma constrângerilor care persistă pentru turismul internațional.
Inflația anuală IAPC a crescut de la 1,8% în decembrie 2020 la aproximativ 2,7% în aprilie 2021. Creșterea puternică a prețurilor la energie va afecta rata inflației, care este așteptată să ajungă la 3,2% la sfârșitul anului, față de 2,3% în 2020. În prognoza anterioară, Comisia Europeană estima rata inflației pentru 2021 la 2,9%.
Data de 7 iulie aduce și alte vești importante. În urma ședinței, Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a hotărât:
- Menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25% pe an;
- Menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 0,75% pe an și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 1,75% pe an;
- Păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Deciziile Consiliului de administrație al BNR vizează menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, corespunzător țintei staționare de inflație de 2,5% ±1 punct procentual, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile în contextul procesului de consolidare fiscală și în condiții de protejare a stabilității financiare.
Următoarea ședință a Consiliului de Administrație al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 6 august 2021, când va fi analizat noul Raport trimestrial asupra inflației.
