Ce înseamnă inversarea curbei randamentelor trezoreriei?
În ultima zi din martie 2022, randamentele obligațiunilor cu maturitate de doi ani emise de Trezoreria Statelor Unite au atins nivelul de 2,337%, depășind, pentru prima dată din 2019, randamentele obligațiunilor de zece ani situate la 2,331%. O primă explicație oferită de analiști a fost aceea că randamentele instrumentelor cu maturitate scurtă au crescut mai repede, impulsionate de măsurile de înăsprire a politicii monetare adoptate de Federal Reserve, în timp ce randamentele de la capătul lung al curbei, influențate și ele de politica Fed, au fost oarecum frânate de faptul că aceste obligațiuni sunt căutate de investitori pentru a se proteja de efectele războiului din Ucraina.
Randamentul obligațiunilor, ca de altfel al tuturor celorlalte instrumente financiare, depinde de mai mulți factori, printre care abilitatea emitentului de a plăti cupoanele și principalul, riscul ca ratingul emitentului să se reducă – ceea ce ar duce la o creștere a randamentului și la o scădere a prețului obligațiunii, lichiditatea scăzută a emisiunii care poate genera fluctuații ale prețului/randamentului, moneda în care este emisă obligațiunea. Dar în momentul în care avem în vedere obligațiuni ale aceluiași emitent, denominate în aceeași monedă, discuția se simplifică, iar elementele principale care determină randamentul sunt timpul și așteptările privind evoluția ratei inflației. Obligațiunile pe termen lung (peste zece ani) țin pentru mai multă vreme blocate fondurile investitorilor, iar pentru a le atrage trebuie să compenseze acest neajuns prin randamente mai mari decât cele asigurate de obligațiunile pe termen scurt și mediu. De asemenea, într-un interval de timp mai lung, este mai mare riscul apariției unei perioade în care rata inflației să crească astfel încât randamentele oferite de obligațiuni să devină real negative; și din acest motiv există așteptarea ca randamentul unui instrument financiar pe termen lung să fie mai mare. Într-o perioadă normală, curba randamentelor, adică cea care reprezintă compensația oferită de piață în funcție de timpul rămas până la maturitatea obligațiunii, arată ca în figura de mai jos. Deoarece în cele ce urmează ne vom referi la bondurile emise de Trezoreria SUA, am ales un exemplu de pe acea piață.
Sursă: investing.com, dep. Analiză și Strategii de Piață SSIF Goldring; au fost folosite cotațiile din data de 04.04.2022
Acest tip de curbă se numește „înclinat în sus” (steepening curve). Pe de altă parte, există un avantaj în a investi pe termen lung: garanția obținerii unui randament (mulțumitor probabil, fiindcă altfel nu ar fi investiți banii) vreme îndelungată. Acest lucru nu poate fi garantat prin repetarea unor investiții pe termen scurt sau mediu; nimeni nu poate spune care vor fi randamentele oferite de piață peste, să presupunem, doi ani când o asemenea investiție ajunge la maturitate și fondurile trebuie reinvestite.
Raționamentul anterior este valabil în perioadele în care este de așteptat ca inflația să se mențină la nivele rezonabile. În momentul în care piața estimează că vor urma creșteri ale ratei inflației, randamentele solicitate de la obligațiunile pe termen scurt (a căror viață se va desfășura cu preponderență în perioadele de inflație ridicată) cresc mai repede decât randamentele dorite de la bondurile pe termen lung, care vor plăti și în timpurile în care inflația se va întoarce la valori considerate normale. Astfel, are loc o aplatizare a curbei.
Sursă: colotrust.com
Și apoi, dacă e cazul, poate avea loc o inversare a acesteia, curba devenind înclinată în jos.
Cu mare atenție este privită diferența dintre randamentele obligațiunilor Trezoreriei cu maturitate de doi ani și cele ale obligațiunilor pe zece ani, un „predictor” destul de exact al recesiunilor (definite ca două trimestre consecutive de scădere economică) în SUA. Cele șase perioade de recesiune înregistrate în ultimii 45 de ani au fost precedate de un fenomen de inversare a curbei cu șase până la 17 luni. De asemenea, a mai avut loc o inversare a curbei care nu a fost urmată de o recesiune în anul 1998. Evitarea recesiunii este pusă pe seama acțiunii prompte a Federal Reserve, care a trecut la o tăiere de rate. Chiar dacă au fost cazuri de inversări ale curbei care nu au fost urmate de recesiune, nu a fost semnalată nicio recesiune care să nu fi fost precedată de o inversare. O explicație a fost dată pornind de la comportamentul băncilor. Acestea atrag fonduri pe termen scurt pentru a le plasa în împrumuturi pe termen lung. Atâta timp cât acest lucru generează profit totul este în regulă, dar în momentul în care costul banilor este mai mare decât rata la care aceștia pot fi plasați, are loc o încetinire a activității de creditare și economia are probleme în a se finanța.
Sursă: fred.stlouisfed.org
O veste bună, mai ales pentru noi, dacă ținem cont de faptul că investitorii activi pe bursa de la București au un comportament influențat de evoluția acțiunilor de pe Wall Street, este aceea că în cazurile de până acum acțiunile au fost imune la semnalul dat de inversiunea curbei randamentelor.
Camil Apostol
