Pe fondul necesității decarbonizării planetei pentru a limita încălzirea globală care exacerbează fenomenele climatice extreme și generează pierderi economice și sociale uriașe, obligațiunile verzi joacă un rol din ce în ce mai important în finanțarea activelor necesare tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon.
Orice fel de investiție are un impact, pozitiv sau negativ, social sau ecologic. În mod similar, toate evenimentele climatice, cum ar fi inundațiile și seceta, au un impact financiar. Se impune, astfel, întrebarea: cât de pregătit este sistemul financiar pentru evaluarea și gestionarea riscurilor climatice? Pentru context, Carbon Tracker estimează că, într-un scenariu al încălzirii globale cu 2 grade față de nivelurile preindustriale, activele de combustibili fosili ai planetei, în valoare de 104 miliarde de dolari, riscă să fie „blocate” pentru a îndeplini reducerile de emisii de carbon asumate de guvernele lumii prin politica globală, îndeosebi prin Acordul de la Paris. Mai mult, economia tehnologiilor energetice se schimbă: există estimări care indică faptul că, până în 2023, noua energie eoliană și noul fotovoltaic vor fi mai ieftine decât cărbunele existent.
China, neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon până în 2060
La sfârșitul lunii septembrie 2020, președintele chinez Xi Jinping a anunțat că un obiectiv țintă al Chinei – în prezent cel mai mare poluant al planetei – este să devină neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon înainte de 2060, după ce în prealabil alte zeci de țări și-au propus obiective similare. China este cel mai mare producător și cumpărător de vehicule electrice din lume și unul dintre cei mai mari emitenți de obligațiuni verzi după volumul istoric cumulat, cu emisiuni în valoare de 117 miliarde USD până în prezent, iar acest angajament va necesita probabil multipli ai acestei investiții.
Situația europeană a emisiilor de carbon şi obiectivele până în 2050
Europa este deosebit de concentrată asupra combaterii schimbărilor climatice, angajându-se să ajungă la zero emisii de carbon până în 2050 și combină această ambiție cu o tranziție digitală și recuperarea după COVID-19. Acordul european Green Deal, semnat la 11 decembrie 2019, subliniază și el necesitatea direcționării fluxurilor financiare și a capitalului către investițiile ecologice.
În acest context, o soluție emergentă care câștigă tracțiune este piața obligațiunilor verzi, care a devenit o temă-cheie, dar şi un punct de atracție, atât pentru emitenții unor astfel de obligaţiuni climatice, cât și pentru investitorii din întreaga lume. Cea mai mare oportunitate de a face o diferență se găsește în miliardele investite pe piețele de datorii. A opta pentru investiții în obligațiuni verzi este una dintre cele mai directe modalități de a ajuta la „mutarea miliardelor” înspre proiectele pro-climatice. Iar provocarea financiară este aceea că, bugetele publice fiind limitate, va fi esențială mobilizarea finanțărilor private.
Ce sunt obligaţiunile verzi – rol, caracteristici si domenii vizate de aceste stimulente fiscale pentru proiecte pro-climatice
Banca Mondială definește obligațiunile verzi ca fiind instrumente financiare lichide cu venituri fixe folosite pentru a atrage capital destinat proiectelor cu impact pozitiv asupra mediului sau celor menite să atenueze efectele schimbărilor climatice. Asociația Internațională a Piețelor de Capital le definește ca fiind ”orice tip de obligațiuni ale căror încasări vor fi destinate exclusiv finanțării sau refinanțării, totale sau parțiale, a proiectelor ecologice eligibile, noi sau existente”.
Cele mai importante domenii de investiții verzi sunt proiectele legate de energia regenerabilă, eficiența energetică, prevenirea și controlul poluării, cultivarea tehnologiilor ecologice, clădirile „verzi”, transportul nepoluant, conservarea sau managementul durabil al resurselor naturale (apă, terenuri și ecosisteme naturale, inclusiv silvicultura și pescuitul sustenabile), gestionarea apelor uzate și a deșeurilor, agricultura durabilă (inclusiv resurse agricole inteligente, cum ar fi protecția biologică a culturilor sau irigarea prin picurare). Marea majoritate a titlurilor verzi emise până în prezent au avut drept scop atenuarea emisiilor de carbon pentru a combate încălzirea globală.
Impactul pozitiv al obligaţiunilor verzi în încurajarea sustenabilităţii și proiectelor de mediu
Ca instrumente financiare responsabile, titlurile de datorii verzi au un înalt grad de transparență. O altă caracteristică a lor este pozitivitatea: până la apariția obligațiunilor verzi, investitorii interesați de sustenabilitate se obișnuiseră cu o listă lungă de industrii cu eticheta „nu cumpărați” (combustibilii fosili, industria grea, transportul aerian etc.); odată cu apariția obligațiunilor verzi, investitorii au brusc un instrument care îi îndreaptă spre oportunități atractive, nu departe de domeniile considerate până atunci „urâte” sau „negre”.
Dezvoltarea pieţei obligaţiunilor verzi
Lansată de instituții financiare multilaterale, piața obligațiunilor verzi a fost inițial privită ca nișă. Primele „obligațiuni de conștientizare a schimbărilor climatice” au fost emise în 2007, de către Banca Europeană de Investiții, ca răspuns la solicitarea unui investitor instituțional de a finanța proiecte ecologice, urmată apoi la scurt timp de prima emisiune de „obligațiuni verzi” a Băncii Mondiale, în 2018.
De fapt, în primii cinci ani de existență, piața obligațiunilor verzi consta, aproape în întregime, în supranaționale. Piața la scară largă a obligațiunilor verzi a început să reacționeze cu interes sporit abia după ce prima obligațiune verde – emisă de către IFC (International Finance Corporation, membră a World Bank Group) în martie 2013 -, în valoare de 1 miliard de dolari, s-a vândut la o oră de la emisiune. De atunci, emitenții corporativi, precum Bank of America sau Electricite de France (EDF), au început să intre pe piață cu oferte de dimensiuni mari, care au generat faza actuală de creștere a pieţei. De exemplu, Unilever a emis, în martie 2014, obligațiuni verzi în valoare de 250 de milioane de lire sterline, pentru a „reduce la jumătate cantitatea de deșeuri, consumul de apă și emisiile de gaze cu efect de seră ale fabricilor sale”.
După adoptarea, în 2014, a Principiilor Obligațiunilor Verzi (Green Bonds Principles) de către Asociația Internațională a Piețelor de Capital (ICMA), care au trasat directive voluntare cu privire la procesul și raportarea alocării fondurilor provenite din obligațiuni verzi, emisiunile de astfel de titluri au crescut exponențial. De atunci, emitenții corporativi de renume, precum Apple, au dorit să devină parte a acestei piețe și să ofere un exemplu de integrare a sustenabilității în strategiile lor de dezvoltare, aducând totodată diversitate pe piață și oportunități atractive pentru investitorii cu principii etice. Toyota, de exemplu, a emis primele obligațiuni verzi din industria auto în 2014, în valoare de 1,75 miliarde de dolari și a fost nevoită să crească volumul de 750 milioane dolari anunțat inițial, datorită cererii puternice din partea investitorilor.
Potenţialul de creştere a pieţei obligaţiunilor verzi
Deși în prezent obligațiunile verzi reprezintă doar 3,7% din totalul emisiunilor globale de obligațiuni, acestea generează un volum de peste 257 miliarde de dolari aferent 2019, respectiv 200 miliarde de dolari pe primele trei trimestre 2020 (cu 12% mai mult decât în perioada similară a anului trecut). Piața are un potențial uriaș de creștere, în decursul timpului aproape dublându-se de la un an la altul. Este de remarcat faptul că atât în 2019, cât și în 2020, emisiunile din Europa au totalizat aproape cât cele din America de Nord, cumulate cu Asia-Pacific. SUA, Germania, Franța și China sunt cei mai mari emitenți de obligațiuni verzi, reprezentând peste 40% din totalul încasărilor la nivel global, în timp ce Suedia este lider de clasament („hotspot”), după numărul total de emisiuni din ultimii cinci ani.
După izbucnirea pandemiei COVID-19, piața globală de obligațiuni verzi a înregistrat un declin pe fondul creșterii emisiunilor de obligațiuni sociale, dar și-a revenit rapid începând cu T3, îndeosebi în Europa. Emisiunile din T3 2020 au atins un maxim de 69,4 miliarde USD – cel mai mare volum din orice trimestru al treilea de la înființarea pieței și a doua cea mai mare sumă înregistrată în fiecare trimestru individual (după T2 2019, de 73,1 miliarde USD). Volumul cumulat al emisiunilor pe această piață, de la începuturi până în prezent, a depășit anul acesta o mie de miliarde de dolari. Alte cifre cheie pentru T32020 includ 52 emisiuni de referință de cel puțin 500 milioane USD, o reprezentare a emitenților din 39 de țări, cu alocare predominantă în domeniul energiei regenerabile (peste 40%), clădiri ecologice, transport nepoluant, precum și gestionarea durabilă a apei și a deșeurilor.
Finanţare „verde” vs finanţare „maro” – Avantajele obligaţiunilor verzi
Adevărul este că orice emitent de obligațiuni care dorește să finanțeze un proiect poate face acest lucru fie cu bani verzi, fie cu finanțare generală – ceea ce s-ar putea numi „finanțare maro”. Totuși, când o entitate emite o obligațiune „de mediu”, aceasta transmite în mod eficient comunității de investitori mesajul că sustenabilitatea este o prioritate pentru ea și le oferă acestora informații tangibile cu privire la impactul pozitiv pe care îl are alocarea capitalului lor.
Instituțiile financiare și corporațiile văd obligațiunile verzi ca o modalitate de a-și diversifica baza de investitori, de a-și îmbunătăți reputația pe piață (brand value) prin poziționarea ca lideri în spațiul verde, ca strategie de comunicare a sustenabilității lor și ca metodă de a-și „curăți” (ecologiza) activitățile operaționale în vederea îndeplinirii angajamentelor climatice.
În același timp, guvernele, marile instituții financiare, băncile centrale și mecanismele de supraveghere supranațională își ecologizează sistemele financiare prin emiterea de reglementări, rapoarte și taxonomii ecologice, ajutând astfel investitorii să înțeleagă expunerea portofoliilor lor la riscurile climatice și să-și mute capitalul către investiții mai inteligente climatic. O astfel de abordare nu face decât să contribuie la reziliența sistemului financiar.
Asistăm în prezent la sfârșitul erei investițiilor pasive, acum a devenit importantă cunoașterea „în ce anume investești”, asumându-ți responsabilitatea nu doar pentru portofoliul tău cât și pentru impactul pe care îl generezi prin alegerea făcută. Obligațiunile verzi au devenit, astfel, o gură de aer proaspăt a piețelor de capital. Acestea au reușit să „mute” miliarde de dolari în investiții verzi, au schimbat comportamentul investitorilor și au făcut ca piețele de capital să evolueze de la o piață în care investitorii știau puține lucruri despre ceea ce susțineau prin investițiile lor, la o piață în care scopul contează mai mult ca oricând. În același timp, se remarcă în ultima vreme o creștere a inițiativelor de „divestment” pentru proiectele care implică utilizarea resurselor de cărbuni sau a altor energii fosile sau neregenerabile din partea marilor instituții și companii multinaționale precum Rockefeller Brother Fund, AXA, Bank of America sau Citigroup. Astăzi, „etica” vinde, iar comportamentul ne-etic este pedepsit prin pierderile de imagine și nu numai.
Bursele joacă și ele un rol vital în asigurarea accesului pe piață a unor astfel de titluri. Cea mai populară platformă de listare a obligațiunilor verzi este Bursa de la Luxemburg, cu 16,3 miliarde de dolari în T1-T3 2020, urmată de Euronext Paris cu 14,3 miliarde USD și apoi de bursele germane.
În prezent cererea de obligațiuni verzi este ridicată indiferent de cupon, scadență sau emitent. Apetitul imens pentru astfel de titluri se poate observa și din recenta emisiune guvernamentală a Germaniei de 6,5 miliarde de euro din luna septembrie, cu maturitate 10 ani, care s-a suprasubscris de peste 5 ori de către investitori, aceștia plasând ordine de peste 33 miliarde de euro. Emisiunea a fost considerată o etapă importantă în evoluția pieței de obligațiuni verzi, din cauza poziției obligațiunilor guvernamentale germane ca punct de referință pe piețele de capital, încurajând alți emitenți din sectorul public și privat să îi urmeze exemplul.
Germania, ca și alte țări europene, are obiective de mediu agresive, urmărind reducerea emisiilor de carbon cu până la 95% până în 2050 și trecerea în întregime de la combustibilii fosili la energii regenerabile până în 2038. Obligațiunile au fost emise cu un cupon de 0%, ceea ce înseamnă că oferă un randament de -0,46%, puțin sub cel al unei obligațiuni convenționale cu o scadență similară. Obligațiunea verde recentă a Germaniei a fost combinată/dublată cu obligațiuni convenționale echivalente pentru a contrabalansa efectul negativ a lichidității mai mici al titlurilor verzi în comparație cu cele convenționale/clasice. Statul va răscumpăra obligațiunile verzi dacă prețul scade vreodată sub cel al obligațiunilor convenționale, pentru a susține prețul titlurilor verzi. (Sursa : www.institutionalassetmanager.co.uk, întărită și de www.euractiv.com )
Începând din T32018, emitenții corporativi (financiari și nefinanciari) reprezintă cea mai mare sursă de obligațiuni verzi. De exemplu, producătorii auto germani Daimler și Volkswagen au emis obligațiuni verzi în T32020 pentru a sprijini tranziția către vehiculele electrice. Volkswagen a emis în T3 cea mai mare emisiune corporativă nefinanciară singulară în valoare de 1,25 miliarde de euro cu o maturitate de 8 ani și o dobândă anuală de 0.875% simultan cu o emisiune de 750 milioane euro cu maturitate 12 ani și dobândă anuală 1.25%. Daimler și-a făcut debutul pe aceeași piață cu o emisiune verde de 1 miliard euro. În același trimestru, CocaCola FEMSA, cu sediul în Mexic, a intrat și ea pe piața obligațiunilor verzi cu un proiect de 705 milioane de dolari pe 12 ani pentru finanțarea unor proiecte ecologice de reducere a amprentei sale de carbon prin eficiență energetică, utilizarea eficientă a resurselor de apă și siguranță hidrologică precum și gestionarea deșeurilor prin crearea de unități de reciclare a ambalajelor sale PET.
Viitorul financiar, orientat către investiţiile „verzi”
Obligațiunile verzi generează randamente financiare pozitive care egalează sau chiar depășesc performanța pieței obligațiunilor convenționale. Potrivit cercetărilor efectuate de Morgan Stanley, raportate în Forbes, „de la sfârșitul anului 2016 încoace, obligațiunile verzi au depășit performanțele obligațiunilor omoloage convenționale, atât în termeni absoluți, cât și pe baza ajustării la risc.” După calculele Bloomberg, indicele global de randament al obligațiunilor verzi (green bond return) a fost de 7,5% la sfârșitul T32020, față de 5,74% indicele similar care conținea și obligațiunile ne-verzi. (sursa: www.bloomberg.com).
Pe măsură ce se stabilesc clauze tot mai clare pentru obligațiunile verzi din partea organizațiilor competente, analiștii încep să vorbească tot mai des despre penalități – o sancționare a titlurilor convenționale pentru „înnegrirea” (browning) sau „murdărirea” provocată mediului înconjurător. În plus, potrivit Bloomberg, pe viitor se prefigurează o primă pentru obligațiunile verzi, denumită „greenium”, care să reflecte atât raritatea acestor instrumente (3,7%) cât și cererea mare din partea investitorilor.
Rezultatele excelente ale emisiunilor de obligațiuni verzi de până în prezent de pe bursele din întreaga lume sunt o dovadă clară a apetitului în creştere al investitorilor pentru instrumente de finanţare inovatoare şi sustenabile, existând o legătură directă între sustenabilitate şi crearea de valoare, motiv pentru care majoritatea emisiunilor de acest gen se suprasubscriu în mod covârşitor. Investitorii au început să devină tot mai conștienți că, prin investiția în verde, câștigă mai mult decât bani: devin ei înșiși parte a schimbării. Pentru că, nu-i așa, una dintre lecțiile învățate în cursul perioadei pandemice COVID-19 este aceea că nu totul se bazează pe creștere economică – ci pe o planetă intactă. Iar obligațiunilor verzi le datorăm faptul că finanțările sustenabile sunt considerate astăzi viitorul financiar.
Paula Vasilca,
Analist financiar
Sursa foto: https://www.pexels.com/photo/alternative-alternative-energy-clouds-eco-energy-433308/
