Frauda în domeniul investițiilor este o realitate cu care se confruntă din ce în ce mai mulți investitori în prezent. Fie că sunt ademeniți de reclame înșelătoare pe rețelele de socializare, fie că sunt contactați direct de escroci, promisiunile de genul “Poți transforma 4000 de lei în 4000 de euro în doar câteva zile” sunt tot mai frecvente, alături de alte scheme de îmbogățire rapidă.
Care este motivul pentru care oamenii cad adesea în plasa acestor înșelătorii?
Adulții, care de obicei dețin economii sau alte active, devin țintele principale ale acestor escroci. În România, între aprilie 1992 și august 1994, a funcționat o schemă piramidală numită Caritas, una dintre cele mai mari fraude din istoria post-revoluționară. Ceea ce odinioară părea interzis, devenise realizabil – perspectiva de a deține bani pentru a te îmbogăți. Caritas a fost prezentată drept o cale ușoară de a trece spre capitalism, oferind promisiuni de creștere de opt ori suma investită în doar trei luni de la depunere. Sentimentul de libertate, posibilitatea de a prospera, și susținerea din partea unor persoane influente au contribuit la înșelarea a aproximativ 260.000 de români, care au fost păcăliți cu zeci de milioane de dolari.
Au trecut 30 de ani de atunci, dar schemele piramidale nu au încetat să apară, iar oamenii să creadă în ele. În 1996, fiind înființat Fondul Național de Investiții (FNI), care s-a dovedit a fi un joc piramidal, cauzând pierderi pentru aproximativ 318.000 de “investitori”, iar o altă înșelătorie mai recentă fiind Gift of Legacy, care promite că vor oferi bani sub formă de „cadouri” membrilor care progresează în organizație.
Tipuri de fraude pe piața de capital
În contextul înșelătoriilor financiare, una dintre metodele care se dovedește extrem de eficientă în atragerea victimelor este aceea de a oferi un profit garantat într-un interval de timp scurt, fără a solicita vreun efort din partea acestora.
O tactică din ce în ce mai răspândită în mediul investițiilor constă în atragerea investitorilor să plătească comisioane în avans, oferindu-le promisiuni de randamente substanțiale sau posibilități de participare la tranzacții profitabile. Odată ce comisioanele sunt plătite, aceștia dispar, lăsând investitorii cu pierderi financiare semnificative. Pentru mulți, această experiență poate însemna prăbușirea economiilor pe care le dețin și consecințe financiare devastatoare care îi afectează atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.
Un alt tip de fraudă, cunoscută sub numele de “Boiler room“, implică manipularea investitorilor pentru a plasa fonduri în companii fictive sau în companii cu perspective false de creștere. Adesea, escrocii își desfășoară activitatea din birouri sau prin intermediul unor site-uri web care par profesioniste, inducând investitorii în eroare și determinându-i să investească sume importante într-o companie aparent promițătoare, dar care se dovedește a fi o iluzie. În ultima vreme, numeroase reclame au apărut pe rețelele de socializare care promit randamente garantate de peste 20-30%. Site-urile marilor companii listate la Bursa de Valori București sunt clonate, iar numeroși investitori au primit, de asemenea, apeluri telefonice în care escrocii se dau drept brokeri.
Pe piața de capital, înșelăciunile se manifestă sub diverse forme, inclusiv prin organizarea de seminarii și cursuri de către “fake guru“. Acești guru se laudă cu un stil de viață luxos, afișând mașini și case scumpe și promițând să dezvăluie secretele succesului financiar. Pentru a inspira și mai multă încredere în rândul victimelor, aceștia insistă asupra faptului că cele mai bune cursuri sunt ale lor, susținând că nicio altă sursă găsită pe internet nu poate concura cu ceea ce oferă ei. În realitate, însă, nu oferă nimic altceva decât discursuri motivaționale goale și sfaturi de investiții uneori riscante.
Pandemia COVID-19 din 2020 și trecerea rapidă a persoanelor și a întreprinderilor la mediul online au deschis numeroase oportunități pentru escrocii care oferă bunuri și servicii false și investiții fictive.
Potrivit raportului Europol privind evaluarea amenințării reprezentate de criminalitatea financiară și economică în Europa 2023, cele mai frecvente tipuri de fraudă includ investițiile în criptomonede, compromiterea e-mailurilor de afaceri, fraudele în domeniul comerțului electronic, fraudele în domeniul asistenței tehnice, fraudele în materie de relații și campaniile de phishing.
Reține că dacă pare prea bun ca să fie adevărat, lipsește transparența, sunt practicate tehnici de vânzare agresive (oportunitate limitată în timp), este posibil să fie vorba despre o înșelătorie sau o schemă frauduloasă.
Fii atent la promisiuni nerealiste și verifică informațiile care îți sunt prezentate. Alege intermediari financiari de încredere și verifică dacă entitatea/brokerul se regăsește în:
- Registrul A.S.F.: Registrul instrumentelor și investițiilor financiare;
- Secțiunea Alerte Investitori de pe pagina web a Autorității de Supraveghere Financiară din România;
- În secțiunea Investor Alerts Portal (iosco.org) de pe pagina web a IOSCO;
- Registrul companiilor din jurisdicția unde este situat sediul social;
- Lista participanților la Fondul de Compensare a Investitorilor;
- Lista intermediarilor de pe pagina web a Bursei de Valori București.
Atât Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), cât și Banca Națională a României (BNR) nu oferă recomandări sau sugestii de investiții și nici nu facilitează transferuri de fonduri sau recuperarea sumelor pierdute în investiții anterioare. Este important să nu dați curs propunerilor telefonice primite de la ASF sau BNR. Dacă ești contactat de cineva care pretinde să fie broker și informațiile prezentate par nerealiste, este recomandat să verifici informațiile furnizate pe site-ul oficial al companiei. În cazul în care încă ai dubii, este indicat să contactezi direct compania pentru a obține detalii suplimentare și a te asigura de autenticitatea persoanei sau a serviciului oferit. La secțiunea de contact, poți regăsi detalii despre adresa de e-mail și numărul de telefon.
Violeta Ursoi, Specialist Marketing
