Când vorbim de un Joint Venture este vorba despre asocierea la nivel economic a două sau mai multe companii. Printre motivele pentru care companiile realizează un Joint Venture se numără atragerea de noi parteneri, accesul la tehnologie nouă, poziționarea superioară în raport cu concurența. La asocierea entităților acestea formează o entitate economică, însă fiecare are active proprii.
Activele care pot fi transformate simplu și într-o perioada scurta în bani lichizi sau activele care sunt deja în bani lichizi reprezintă active lichide. Activele curente sunt adesea lichide, deoarece au capacitatea să se transforme în mai puțin de un an în active lichide. Exemple de active lichide: titlurile de stat și obligațiunile emise de autoritățile administrației publice locale, depozitele bancare, disponibilitățile în conturi curente și casierie.
Sunt considerate active lichide, investițiile care pot fi lichidate imediat. Un exemplu sunt fondurile mutuale sau fondurile de piață monetară care în cazul unei urgențe financiare pot fi transformate într-o perioadă scurtă de timp în numerar.
În cazul companiilor, există rate ale lichidității care sunt folosite pentru calcularea activelor lichide: rata lichidității generale, rata lichidității curente si rata lichidității imediate.
Activele lichide pot fi utilizate în caz de criză în economie, precum și pentru revigorarea activității de afaceri pentru a reface creditul datorită capacității de a furniza nivelul necesar al lichidității bancare.
Valoarea contabilă a unui activ este calculată de către companii în raport cu deprecierea acumulată și este egală cu valoarea sa contabilă din bilanț.
Cu toate că valoarea contabilă a unui activ poate fi aceeași în timp, prin intermediul măsurătorilor contabile, valoarea contabilă a unei companii în mod colectiv poate să crească prin prisma acumulării de venituri generate de utilizarea activului.
Compararea valorii contabile cu valoarea de piață a acțiunilor poate fi utilizată ca tehnică de evaluare eficientă în momentul în care încearcă să se decidă dacă acțiunile au un preț echitabil.
Valoarea istorică este o măsurare a valorii folosite în contabilitate, în care valoarea unui activ din bilanț este înregistrată la costul său de la achiziția sa de către societate.
Pe întreaga durată de viață utilă a activului, activele fixe, cum ar fi clădirile și mașinile, se vor deprecia în mod constant, iar în bilanț, amortizarea anuală se acumulează pe parcursul timpului și se înregistrează sub costul istoric al unui activ.
Scăzând amortizarea acumulată din costul istoric, se obține o valoare netă a activelor, ceea ce reprezintă o supraestimare a valorii reale a unui activ.
Un stop order este un ordin de vânzare sau cumpărare al unui titlu în momentul în care prețul acestuia este mai mare decât un anumit punct, acest preț este cunoscut sub numele de preț stop și este inițiat de investitori în diferite situații.
Un stop order asigură o mai mare probabilitate de a obține un preț de intrare sau de ieșire predefinit, limitând pierderile investitorului sau fixând un profit. Atât în tranzacțiile cu acțiuni, cât și în cele valutare, unde soldurile internaționale pot genera câștiguri mari pentru investitor, ordinele stop sunt des întâlnite, dar poate fi de ajutor și pentru investitorul mediu care tranzacționează acțiuni, opțiuni sau valute.
Deși există două tipuri de ordine care sună similar, acestea sunt ușor diferite: Stop Order și Stop Limit.
Ordinul Stop declanșează un ordin de piață ulterior atunci când prețul atinge un punct stabilit. În schimb, ordinul Stop Limit declanșează un ordin limită înregistrat în momentul în care un punct de preț desemnat este lovit.
Venitul operațional reprezintă totalitatea veniturilor obținute de o companie, într-o anumită perioadă de timp, din prestarea principalelor activităților curente. Pe lângă veniturile obținute din vânzare produselor sau prestării serviciilor, în veniturile operaționale sunt incluse și veniturile aferente costului producției în curs de execuție, venituri din producția de imobilizări, venituri din subvenții, venituri din operațiuni de fiducie, venituri din creanțe reactivate, venituri din reevaluarea activelor sau venituri din penalități, amenzi, prime etc.
Matematic vorbind:
Vânzări nete – Costul bunurilor vândute – Cheltuieli de exploatare = Venit din exploatare
Cheltuielile de exploatare cuprind cheltuielile de vânzare, cheltuielile generale și administrative, amortizarea și alte cheltuieli de exploatare. Veniturile din exploatare nu includ elemente precum investițiile în alte societăți (venituri neoperaționale), cheltuielile cu dobânzile și impozitele.
Venitul din exploatare este monitorizat de către investitorii care doresc să înțeleagă în ce măsură operațiunile de bază ale unei companii pot crește organic și obține profit fără ca finanțările externe și alte probleme să interfereze cu rezultatele raportate.
Un administrator este o persona fizică sau juridică care conduce o instituție, o echipă, o companie și efectuează toate sarcinile necesare pentru a duce la îndeplinirea obiectivelor unei societăți.
Funcția de administrator poate fi realizată de o persoană cu capacitate deplină de exercițiu.
Potrivit legii, nu pot deține funcții de administrator, persoanele care sunt incapabile sau care au fost condamnate pentru anumite infracțiuni civile.
Administratorii sunt răspunzători pentru: existența registrelor cerute de lege și ținerea lor corectă, realitatea vărsămintelor efectuate de asociați, existența reală a dividendelor plătite, îndeplinirea hotărârilor adunărilor generale, respectarea îndatoririlor pe care legea și actul constitutiv le impun.
Sarcinile pot include utilizarea de programe informatice specializate și înțelegerea cerințelor. De asemenea, poate exista nevoia de a fi în contact cu clienții – prin e-mail, telefon sau întâmpinând vizitatorii.
Un administrator poate face toate operațiunile cerute pentru aducerea la îndeplinire a obiectului de activitate al societății, cu excepția restricțiilor arătate în actul constitutiv. Administratorii trebuie să prezinte cenzorilor sau auditorilor financiari, cu cel puțin o lună înainte de ziua stabilită pentru ședința adunării generale, situația financiară anuală pentru exercițiul financiar precedent, însoțită de raportul lor și de documentele justificative
Competențele necesare pe care un administrator ar trebui să le dețină sunt:
• Minuțiozitate și atenție la detalii
• Abilitatea de a lucra în echipă
• Abilitatea de a lucra individual
• Empatie și înțelegere
• Flexibilitate
• Abilități excelente de comunicare verbală
• Competențe în materie de servicii pentru clienți
• Capacitatea de a utiliza cu competență un computer și principalele pachete software
Amortizarea reprezintă recuperarea treptată atât fiscal, cât și contabil, a valorii unei investiții.
În termeni generali, amortizarea poate fi caracterizată ca un proces financiar de repartizare și recuperare a valorii unei investiții.
Rolul amortizării este de a scădea acea valoare anuală amortizabilă, calculată pe baza valorii totale a activului pe întreaga sa durată de viață utilă, ceea ce va permite păstrarea resurselor în cadrul întreprinderii pentru a contribui la refacerea activelor fixe, chiar și prin utilizarea activelor existente.
Există mai multe metode prin care se poate stabili valoare amortizabila.
Amortizarea liniară este cea mai ușoara și utilizată metodă din România și reprezintă un calcul simplu prin împărțirea valorii activului în mod egal pentru toată durata de viată a acestuia.
Amortizarea accelerată este utilizată atunci când activele sunt utilizate mai intens în primul an de folosința și constă în amortizarea a 50% din valoarea totala în anul respectiv, ulterior folosindu-se metoda liniara pentru restul de ani rămași.
Amortizarea degresivă este o metoda buna pentru cei care utilizează activele și obțin un randament mai bun în primi ani de utilizare. Pentru primii ani de utilizarea a activului se folosește amortizarea accelerată, iar pe măsura trecerii anilor, amortizarea se reduce
În termeni generali, spread-ul definește diferența dintre prețul de cumpărare și cel de vânzare al unui titlu sau activ, cum ar fi o acțiune, o obligațiune sau o marfă. De asemenea, în finanțe, poate face referire la diferența dintre două prețuri, rate sau randamente, iar în tranzacționare, diferența dintre o poziție scurtă (adică de vânzare) pe un contract futures sau pe o monedă și o poziție lungă (adică de cumpărare) pe o altă monedă.
Termenul poate fi utilizat și pentru definirea diferenței bid-ask. Una dintre întrebuințările distribuției bid-ask este de a evalua lichiditatea pieței și valoarea costului de tranzacționare a acțiunilor.
O altă categorie de spread-uri sunt spread-trade care reprezintă cumpărarea unei garanții și vânzarea altei garanții aferentă ca unitate.
Tranzacțiile de tip spread se fac de obicei cu opțiuni sau contracte futures. Aceste tranzacții sunt efectuate pentru a produce o tranzacție netă totală cu o valoare pozitivă numită spread.
Preț Ask- valoarea minimă pe care un vânzător este dispus să o accepte pentru același titlu de valoare. Acest preț este stabilit de piață, în special de deciziile de cumpărare și vânzare asupra persoanelor care investesc în acel titlu de valoare.
Preț Bid- preț la care cineva este dispus să cumpere ceva, cum ar fi un titlu de valoare, un bun, un serviciu.
Prețul Bid sau prețul solicitat este în contrast cu prețul de vânzare (Preț Ask), care este prețul la care oamenii sunt dispuși să vândă. Diferența dintre aceste două prețuri este numită spread și reprezintă o sursă de venit pentru investitori
Astfel profiturile sunt mai mari, în condițiile în care spreadul este și el mai mare.
Prețul cerut curent și prețul actual de ofertă sunt prețurile la care investitorii și comercianții sunt obligați să cumpere și să vândă.
Deflația este un fenomen economic, opusul inflației, ce prezintă o scădere generală a prețurilor bunurilor și serviciilor care este asociată de cele mai multe ori cu o restrângere a ofertei de bani și a creditelor în economie.
Consecințele deflație sunt la fel de grave ca și cele ale inflației, acest fenomen poate fi caracterizat, în mare, prin scăderea masei monetare și a creditului.
Deflația este un indicator de recesiune economică, întrucât descurajează producția, ceea ce încurajează diminuarea bugetelor întreprinderilor, reducerea salariilor și concedieri, prin urmare crește rata șomajului.
Scăderea investițiilor în perioadele de deflație sunt cauzate de procesele de creditare care scad ca urmare a unui nivel redus al capitalului disponibil.
Are loc recesiune în economia afectată din cauza unui dezechilibru de pe piață și a nevoii de a reduce cheltuielile pentru adaptarea la noul nivel de vânzări și prețuri.
Instrumentele financiare derivate sau derivatele pot fi asociate cu oscilațiile de prețuri ale activelor și reprezintă instrumente financiare a căror valoarea este dependentă de valoarea unui activ sau derivă din valoarea lui.
Utilizarea instrumentelor derivate poate aduce câștiguri pe măsură ce mecanismul de operare este pe deplin înțeles, dar este nevoie și de asumarea unor riscuri.
Derivatele pot fi folosite ca instrument de acoperire a riscului, utilizând tehnici de hedging, iar în anumite cazuri pot fi folosite pentru a face arbitraj. De asemenea, sunt utilizate pentru accesa anumite piețe și pentru a tranzacționa diferite active.
Piața instrumentelor derivate este una care continuă să crească, oferind produse care se potrivesc aproape oricărei nevoi sau toleranțe la risc.
Un ETF reprezintă o totalitate de active diversificate care se tranzacționează într-un mod asemănător cu acțiunile pe bursă. Un avantaj al ETF-urilor este faptul că pot fi tranzacționate mult mai simplu decât fondurile Index sau cele mutuale. Un alt avantaj este că investitorii au posibilitatea de a cumpăra un ETF de dimensiuni mai mici și cu mai puține bariere față de un fond mutual.
Prețul unui ETF variază pe tot parcursul ședinței de tranzacționare, acesta având posibilitatea de a acoperi uneori un segment de piață sau să reflecte un indice, ceea ce înseamnă că deținerile pot fi împărțite în acțiuni diferite, cu ponderi specifice.
Totalitatea de active diversificate iau în considerare active precum acțiuni, indici, mărfuri și obligațiuni. Exchange Traded Fund este cotat la bursă în timp real și urmează evoluția activului suport.
Abonează-te la newsletterul nostru pentru a primi zilnic informații cu privire la evenimentele care influențează piețele de capital, analize și articole de specialitate.
This will close in 0 seconds
