Descriere companie

Hidroelectrica este considerată pe bună dreptate „perla” energiei românești, nu numai datorită faptului că este cel mai mare producător de energie electrică local. În 2021, compania a produs 16,9 TWh, mai mult cu 13% comparativ cu anul anterior, contribuind cu aproximativ 30% la producția totală de energie din România. Spre comparație, Nuclearelectrica, singurul producător de energie electrică listat la bursa locală, a produs în 2021 10,4 TWh.

Listarea Hidroelectrica a fost intens discutată în ultimii ani, iar anul acesta, după o perioadă lungă de așteptare, acțiunile Hidroelectrica urmează să fie tranzacționate, după ce acționarii (Fondul Proprietatea cu o deținere de 19,94% și statul român, cu o deținere de 80,06%) au aprobat inițierea listării la Bursa de Valori București, având ca obiect exclusiv acțiunile deținute de Fondul Proprietatea. Așadar, statul român nu își va diminua participația.

Detalii listare:

Inițial, era cunoscut faptul că Fondul urmărea o listare duală datorită dimensiunii tranzacției, cu mențiunea ca cel puțin jumătate din ofertă să fie alocată investitorilor locali. De partea cealaltă, statul nu a fost de acord cu această intenție, dorind ca Hidroelectrica să fie listată doar la Bursa locală. În luna noiembrie, acționarii Fondului Proprietatea au votat vânzarea acțiunilor deținute în cadrul Hidroelectrica, reprezentând până la 19,94% din capitalul social al acesteia, doar la Bursa de Valori București. În același timp, aceștia au aprobat și ca banii obținuți din această operațiune să fie distribuiți acționarilor FP în termen de 3 luni de la încasarea sumei respective. La finalul lunii decembrie 2022, valoarea participației era evaluată la 11,15 mld. lei, iar, deși valoarea tranzacției nu este cunoscută, am putea vorbi despre cel mai mare IPO de la Bursa locală. Listarea companiei se apropie cu pași repezi, conform obiectivelor menționate în cadrul PNRR (Partea II, componenta 6 – Energie). Conform unor surse, citate de Ziarul Financiar, oferta ar avea loc în luna iunie.

Rezultate financiare

Sursă: opcom.ro

Hidroelectrica a avut parte de un an 2022 record, datorită evoluției prețurilor la energie. Cu o cantitate a energiei vândute din producție proprie de 13,25 TWh, mai mică cu 19,7%, dar cu un preț mediu de vânzare al energiei electrice de 560 lei/MWh, în creștere cu 65% față de anul 2021, veniturile s-au ridicat 9,2 mld. lei. Veniturile au avut o dinamică de peste 40% comparativ cu cele din 2021, în timp ce profitul net s-a ridicat la 4,4 mld. lei, de asemenea în creștere cu 45,5%. Conform conducerii, acest profit include și un impozit pe venitul suplimentar în valoare de 557,1 mil. lei, comparativ cu 113,2 mil. în 2021.

Prețuri energie

Sursă: opcom.ro

Comparație Hidroelectrica și Nuclearelectrica

*Valoarea actuală a Hidroelectrica a fost calculată pe baza informațiilor prezentate în raportul VAN aferent lunii decembrie 2022, în timp ce valoarea Nuclearelectrica se referă la capitalizarea de piață a companiei din data de 27.04.2023

Implicații piață

Listarea Hidroelectrica ar aduce pe bursă una dintre cele mai profitabile companii din România, oferind astfel investitorilor români șansa de a face parte din acționariatul acesteia. În același timp, administratorii privați de pensii, care au în gestiune contribuțiile a milioane de români, vor avea posibilitatea de a-și diversifica portofoliul. Nu în ultimul rând, Hidroelectrica ar putea deveni o companie aflată pe radarul investitorilor internaționali și ar crea astfel o lichiditate mai ridicată pe piața locală. Listarea ar putea contribui de asemenea și la promovarea României la statutul de piață emergentă de către MSCI.

Curiozități

Conform ultimei evaluări, IPO-ul Hidroelectrica ar putea fi de cel puțin 4 ori mai mare comparativ cu IPO-ul Electrica din 2014.

Hidroelectrica s-a aflat pe poziția a doua în ZF Top 100 Cele mai valoroase Companii 2021, ediția a 16-a, sub UiPath și deasupra companiei OMV Petrom.

Conform ultimei evaluări, valoarea de piață a companiei ar putea fi de peste 1,8 ori mai mare decât capitalizarea de piață a OMV Petrom.

Sentimentul de incertitudine în piețe continuă să fie influențat de factorii macroeconomici, iar politicile monetare mai stricte menite să controleze inflația pot destabiliza sectorul bancar și economia în ansamblu. Fed trebuie să găsească un echilibru între controlul inflației și menținerea stabilității financiare, ceea ce are implicații semnificative pentru economia americană și pentru piețele financiare globale. O analiză detaliată a perspectivelor băncilor de investiții arată că acestea se confruntă cu provocări semnificative într-un context macroeconomic volatil, dar există și oportunități care pot fi exploatate.

Acțiuni – O orientare defensivă este preferabilă, dar investitorii ar trebui să fie în continuare interesați de oportunitățile pe termen lung dincolo de acest ciclu economic

Deși piețele de acțiuni au fost volatile în această primă parte a anului 2023, au fost înregistrate randamente pozitive la nivel de trimestru. Cu toate acestea, băncile de investiții sunt precaute cu privire la dinamica viitoare a acțiunilor globale.

O potențială dinamică negativă a profiturilor din acest an, pe fondul unei recesiuni, prezintă un risc important la adresa dinamicii piețelor de acțiuni, risc considerat de către Citigroup ca fiind ignorat de către piață.

Companiile sunt mai precaute în ceea ce privește perspectivele pentru finalul acestui an, societățile din sectorul de consum discreționar începând să prezinte deja previziuni ajustate ale profiturilor viitoare. JPMorgan se așteaptă ca rezultatele financiare din acest an să fie similare cu cele din anul 2022 sau chiar în scădere, aspect care ar putea menține volatilitatea din piețe. Însă, chiar și așa, reajustarea corectă a așteptărilor profiturilor pentru trimestrele ce urmează pot transforma precauția în oportunitate.

Strategii băncilor consideră că acțiunile internaționale ar putea supra-performa acțiunile americane în perioada ce urmează, având un mai mare spațiu de normalizare. Temerile de recesiune din SUA, evaluările mai atractive și perspectivele unui dolar mai slab susțin această ipoteză. Acțiunile internaționale au beneficiat recent de îmbunătățirea condițiilor macroeconomice din zona Euro și de redeschiderea, mai rapidă decât arătau așteptările, a economiei din China.

Ca urmare a sentimentului economic cel puțin rezervat pentru acest an, factorul calitativ ar putea fi decisiv în determinarea randamentelor acțiunilor în perioada următoare. Prin urmare, băncile de investiții recomandă ca investitorii să se concentreze pe sectoarele de tip ”high quality”. În opinia JPMorgan, societățile din sectorul energiei ar putea păstra un nivel ridicat al marjelor, în timp ce sectoarele de bunuri și servicii esențiale ar putea fi de urmărit. BlackRock amintește și de sectoarele de sănătate și de utilități.

În ciuda poziționării mai defensive recomandate pentru perioada următoare, investitorii ar trebui să fie pregătiți pentru a profita de oportunitățile de pe termen lung.

Obligațiuni – Instrumente preferate de băncile de investiții

Băncile de investiții văd obligațiunile ca o investiție atractivă pe termen scurt, pe fondul îngrijorărilor cu privire la economie și perspectivei scăderii ratelor dobânzilor. Investitorii ar trebui să prioritizeze protecția prin reechilibrarea portofoliilor în favoarea obligațiunilor cu o maturitate de 2-5 ani și cu ratinguri ridicate de credit și risc scăzut de default.

HSBC sugerează că investitorii ar trebui să fie precauți în alegerea investițiilor în obligațiuni și să ia în considerare strategii care să diminueze impactul creșterii ratelor dobânzilor. Fidelity International consideră că obligațiunile high-yield nu sunt încă atractive și riscul unei „aterizări dure” nu este încorporat pe deplin în prețuri, în timp ce JPMorgan crede că acțiunile și obligațiunile pot fi negativ corelate, oferind oportunități de diversificare.

Goldman Sachs AM estimează că Fed va încheia ciclul de majorare a dobânzilor vara aceasta, iar Bank of America avertizează că investitorii ar trebui să caute alternative la obligațiunile guvernamentale, cum ar fi obligațiunile corporative cu randament ridicat, dar să fie conștienți că ratele în scădere pot exercita o presiune ascendentă asupra ratelor obligațiunilor corporative cu randament ridicat.

Economie – Cea mai așteptată recesiune din ultimele decenii

JPMorgan afirmă că investitorii nu ar trebui să se îngrijoreze de o criză similară cu cea din 2008, deși prăbușirile băncilor regionale ridică îngrijorări cu privire la sănătatea sistemului bancar. Capitalizarea băncilor încă arată că sistemul bancar este sănătos și s-a îmbunătățit semnificativ datorită reglementărilor bancare mai stricte. Cu toate acestea, dificultățile întâmpinate de băncile regionale ar putea să nu rămână fără un impact asupra economiei, iar condițiile de creditare deja înăsprite ar putea continua să devină mai stricte și să afecteze dinamica economiei.

Băncile de investiții consideră perspectivele globale ca fiind incerte, cu majoritatea opiniilor analizate anticipând o ușoară recesiune pentru finalul anului. Fidelity International a menționat că probabilitatea unei recesiuni era deja ridicată, iar evenimentele recente din sectorul bancar au crescut această convingere, cu o opinie similară susținută și de alte bănci de investiții.

Companiile se confruntă cu dificultăți în materie de cerere și costuri, ceea ce sugerează semne de încetinire a pieței muncii, permițând astfel creșterea ratei șomajului. Citigroup se așteaptă la pierderea a două milioane de locuri de muncă până în 2024. Investitorii ar trebui să monitorizeze noile evoluții economice și să-și adapteze strategiile de investiții, dat fiind că eficacitatea sprijinului oferit de guverne și băncile centrale rămâne incertă.

Inflația – Tendință descendentă

Băncile centrale încă luptă să controleze inflația, dar sunt semne de progres în normalizarea ratei. Politica monetară expansivă poate conduce la o creștere a inflației și la o economie prosperă, în timp ce o politică restrictivă poate duce la inflație stabilă, dar și la încetinirea economiei.

Băncile centrale ar putea reduce majorările rapide ale ratelor de dobândă pentru a anticipa o stabilizare a inflației și a semnala o posibilă dezinflație viitoare. În Europa, piața restrânsă a forței de muncă alimentează inflația, iar firmele private măresc salariile pentru a atrage și păstra lucrătorii, în timp ce sectorul public a absorbit o parte semnificativă din forța de muncă.

JPMorgan estimează că inflația va ajunge la o țintă de 4% până la sfârșitul anului 2023, chiar și fără o recesiune majoră. Citigroup observă o încetinire a inflației și speră că serviciile locative vor încetini, ceea ce ar putea duce la o stabilizare a inflației. Cu toate acestea, inflația rămâne o preocupare majoră pentru piețele financiare, dar există semne pozitive care indică o posibilă încetinire a inflației în viitorul apropiat.

Bank of America observă că inflația rigidă poate sprijini profiturile și acțiunile pe termen scurt, dar dacă Fed se concentrează să aducă inflația la țintă, profiturile corporațiilor nefinanciare din SUA ar putea suferi un declin multianual.

HSBC recomandă investitorilor să rămână prudenți și să își diversifice portofoliile pentru a gestiona riscurile asociate cu creșterea inflației, sugerând să investească în active care performează bine în perioade inflaționiste, cum ar fi aurul, obligațiunile legate de inflație și bunurile imobiliare.

În același timp, Goldman Sachs estimează că prețul petrolului ar putea crește în următoarea perioadă, fiind susținut de redresarea economică a Chinei, dar și de alți factori precum perturbările din oferta mondială și programele de stimulare fiscală.

*în vederea întocmirii materialului, au fost luate în vedere materialele publicate de JPMorgan, Goldman Sachs, Fidelity International, Wells Fargo, Citigroup, Bank of America, BlackRock și HSBC.