Zilnic suntem ademeniți de reclamele ale unor intermediari de pe piețele de capital din străinătate, care ne prezintă avantajele investițiilor pe bursele internaționale. Întrebarea care se pune, oare Bursa de Valori București nu ne poate oferi instrumentele necesare creării unui portofoliu diversificat, fără a apela la piețele externe?

Simplu, răspunsul este DA! BVB oferă instrumente cu ajutorul cărora putem să ne construim un portofoliu diversificat, care să redea și randamentele instrumentelor pe care le replică.

Pe lângă acțiunile emise de emitenții din România, la BVB mai sunt prezente 15 acțiuni ale unor companii reprezentative pentru bursa din Frankfurt, pe segmentul ATS Internațional, iar pe lângă acestea avem produsele structurate sau certificatele index, care au la bază activele suport pe care le replică într-o anumită proporție.

Ce sunt de fapt produsele structurate? Ele sunt instrumente financiar hibride care reprezintă o obligație financiară a unui emitent ce include o componentă derivată de natură să modifice profilul de risc și randament al instrumentului respectiv. Important de avut în vedere este faptul că instrumentele sunt grevate de riscul de credit- riscul ca emitentul să nu își poată îndeplini obligația financiară. Emitenți sunt de regulă instituții financiare, instituții de credit sau bănci de investiție în baza unui program de emisiune: investitorul deține asupra emitentului un drept de creanță și pot fi cu maturitate fixă sau de tip ”open-end”. Activele suport pot fi acțiuni, indici, rate de schimb, rate de dobândă, mărfuri. La BVB există două segmente de produse structurate, Certificate și Warrent-uri. Produsele structurate au un furnizor de lichiditate, care se angajează să introducă și să mențină oferte ferme de cumpărare și vânzare, în anumite limite, și să încheie tranzacții pe baza acestora.

Activele suport cele mai importante, pe care le replică certificatele index de la BVB sunt: indicii bursieri S&P 500, DAX, ROTX și EUROSTOXX50, respectiv certificate care la bază active suport mărfuri, aur și petrol WTI.

Avantajul major al achiziționării acestor certificate index îl reprezintă valoarea lor față de alte instrumente care replică același activ. De exemplu în cazul indicelui S&P 500, certificatul index are o valoare actuală de 138,70 lei, în timp ce un ETF care replică S&P 500 se poate achiziționa la o valoare de 334,17 $, aprox. 1400 lei. Comparând randamentele, indicele S&P 500 a avut un randament de 30,27 % în anul 2019, un ETF care replică indicele a adus un randament de 30,80 % investitorilor, în timp ce certificatul index al BVB a avut un randament de 31,86 %.

Datorită certificatelor index de la BVB, putem replica în parte portofoliile arhicunoscute ale lui Warren Buffett și Ray Dalio. Portofoliul diversificat propus de Warren Buffett, Golden Butterfly, are următoarea alocare de active: 40% acțiuni ale companiilor americane; 40% titluri de stat americane (aceste le putem înlocui cu titluri de stat, cele americane nu sunt prezente pe BVB) și 20% aur.

Portofoliul propus de Ray Dalio, portofoliul All Season prezentat în cartea scrisă de Tony Robbins- ”Banii, stăpânește jocul”, are următoarea alocare de active: 30% acțiuni americane; 55% titluri de stat (aceste le putem înlocui cu titluri de stat, cele americane nu sunt prezente pe BVB); 7,5% aur și 7,5% petrol.

Și BVB-ul ne oferă posibilitatea de a avea investiții diversificate cu randamente similare piețelor externe, dezvoltate. Important este să ne documentăm, să învățăm, să înțelegem instrumentele pe care intenționăm să le tranzacționăm, să începem să tranzacționăm , să ieșim din confortul oferit de depozitele bancare sau investiții imobiliare și să beneficiem de oportunitățile oferite de bursa locală.

György Demeter,

Broker Goldring

Preocuparea zilnică a investitorilor și a administratorilor portofoliilor de titluri este de a anticipa tendințele de creștere sau de scădere ale indicelui general al pieței bursiere. De aceste tendințe este legată evoluția valorii de piață a fiecărui titlu din portofoliu deoarece fiecare valoare mobiliară urmărește, mai mult sau mai puțin, tendințele pieței. Când indicele pieței este în creștere, majoritatea titlurilor se află pe un curs crescător și invers în perioada de scădere. Anumite valori mobiliare sunt mai sensibile decât altele la mișcările pieței bursiere, dar sunt destul de rare situațiile când valorile mobiliare și indicele bursier se mișcă în direcții total opuse.

Această relație între rentabilitatea realizată de o valoare mobiliară și rentabilitatea indicelui general al valorilor mobiliare este formalizată în cadrul conceptului „model de piață”. Modelul de piață, în forma sa cea mai simplă, reprezintă relația liniară ce poate exista între ratele de rentabilitate constatate, într-o perioadă de timp, ale unei acțiuni sau a unui portofoliu de valori mobiliare și ratele de rentabilitate realizate în aceeași perioadă prin indicele general al pieței bursiere. Ideea centrală a modelului de piață eficientă este aceea că fluctuațiile de curs ale valorilor mobiliare sunt influențate în general de modificările indicelui general al bursei de valori și în particular de modificările în condițiile specifice ale emitenților acestor titluri.

Riscul unei valori imobiliare se împarte în două:

1. O parte determinată de influența pieței bursiere, parte care determină riscul sistematic, numit și risc nediversificabil = risc de piață

Acest risc este legat de variabilitatea principalilor indicatori macroeconomici precum:

• Produsul intern brut (PIB);
• Rata inflației;
• Rata medie a dobânzii;
• Cursul valutar etc.

Variabilitatea acestor indicatori macroeconomici induce o influență mai mică sau mai mare asupra rentabilității titlurilor. Mărimea acestei influențe este determinată de mărimea dependenței activității emitentului de condițiile mediului economic național.

2. O parte determinată de influența caracteristicilor specifice fiecărui titlu, parte care determină riscul specific sau diversificabil. În opoziție cu riscul de piață, acesta se mai numește si risc nesistematic sau individual.

Riscul specific poate fi împărțit, la rândul lui, în:

• Risc specific fiecărui titlu, determinat de modificările în comportamentul economic al emitentului
• Risc specific ramurii industriale de care aparține emitentul.

Cel mai important parametru al corelației dintre variabilitatea rentabilităților individuale ale unei acțiuni și variabilitatea rentabilității generale a pieței este coeficientul Beta (β). Coeficientul beta se determină pe baza observațiilor asupra rentabilităților săptămânale sau lunare privind un titlu și indicele bursier. Pentru relevanța indicelui beta, observațiile se fac pe o perioadă anterioară de minim 5 ani, în speranța că se va obține un beta fiabil (constant în timp).

Coeficientul beta al pieței bursiere este implicit egal cu 1. Coeficientul beta al titlurilor individuale exprimă cantitatea de risc sistematic al titlurilor: de câte ori covariația rentabilității acestora cu rentabilitatea de piață este mai mare (sau mai mică) decât riscul de piață. Spre exemplu, un beta egal cu 2 exprimă un risc de piață dublu al titlului respectiv în raport cu riscul pieței în ansamblu. Cu cât coeficientul beta este mai ridicat, cu atât riscul sistematic de piață al titlului va fi mai mare.

În raport cu β, titlurile se clasifică în:

1. Titluri volatile, cu β > 1, care semnifică faptul că o variație de ± 1% a indicelui general al pieței bursiere determină o variație mai mare de ± 1% a rentabilității titlului. O astfel de volatilitate se înregistrează de regulă la titlurile emise de întreprinderi de produse chimice, sticlărie, echipamente electrice și electronice, aparate casnice, automobile etc. Sunt, deci, ramuri producătoare de bunuri de consum, cu o sensibilitate mai mare în raport cu comportamentul cumpărătorilor din rândul populației.
2. Titluri puțin volatile, cu β < 1, care exprimă o variabilitate mai mică a rentabilității titlului determinată de variația rentabilității de piață. Această rentabilitate redusă poate fi întâlnită de regula la titlurile întreprinderilor producătoare de material rulant, imobiliare sau societăți de asigurări.
3. Titluri cu β = 1, pentru care o variație a rentabilității generale antrenează aceeași variație a rentabilității titlului. Astfel de rentabilități proporționale pot fi întâlnite în societăți de tip holding, în întreprinderi de construcții industriale, textile-încălțăminte, bănci și societăți de credit etc.

Cunoașterea coeficientului beta este recomandată, fiind practic cel mai important parametru al titlurilor pentru gestiunea eficientă a portofoliului. Cea mai frecventă utilizare a coeficientului beta se întâlnește în sarcina de zi cu zi a oricărui administrator de titluri, în funcție de evoluția pieței bursiere. Dacă se estimează o creștere a indicelui general al pieței, atunci administratorul va achiziționa și va crește ponderea titlurilor cu volatilitate mare și foarte mare, pentru că acestea vor înregistra creșteri de rentabilitate superioare creșterii rentabilității generale a pieței. Dimpotrivă, dacă se estimează o scădere a indicelui pieței, administratorul își va consolida portofoliul prin achiziționarea și creșterea ponderii titlurilor cu volatilitate scăzută, care au cele mai mici scăderi de rentabilitate în raport cu scăderea celei de piață.

Dragoș Andrei,

Broker Goldring

Sursa: Finanțe, Ion Stancu, Editura Economică, București, 2002

Albert Einstein „Nebunia înseamnă să faci același lucru în mod repetat și să te aștepți să obții alt rezultat.”

Probabil acesta este pasul care va naște cele mai mari controverse. Creșterea veniturilor depinde în totalitate de noi, nu depinde de angajator sau de instituțiile statului. De exemplu, statul a majorat salariul minim net cu 245% în perioada 2007-2020.

Cel mai important aspect de înțeles în privința salariului nostru este proporționalitatea directă a acestuia cu valoarea pe care o aducem în cadrul companiei unde suntem angajați, cu cât valoarea adusă este mai mare cu atât salariul nostru ar trebui să fie mai mare, iar în cazul în care valoarea muncii noastre este cu mult peste salariul încasat atunci trebuie să negociem o majorare a salariului. Dacă negocierile nu se lasă cu un rezultat acceptabil pentru ambele părți, atunci se impune luarea în considerare a unei schimbări. Un factor foarte important în evaluarea muncii noastre este diferența despre cantitate și calitate, mai specific, nu cuantumul orelor de muncă contează ci rezultatul obținut la finalul acelor ore. John F. Kennedy spunea „Nu întreba ce poate face țara pentru tine, întreabă ce poți face tu pentru ea.” în cazul nostru, în prima fază livrează rezultate și după aceea așteaptă-te să fii răsplătit.

Dar cum putem crește valoarea muncii noastre?

Componenta esențială a creșterii valorii este educația, cu ajutorul ei ne deschidem noi orizonturi, observăm oportunități și ne dezvoltăm abilități. Este importantă educația formală predată în scolii, dar și mai importantă este alegerea și urmărirea unor mentori în domeniul unde vrem să excelăm. Persoane de la care putem învăța procesele de lucru sau abilități de conducere și care să inspire pasiune, dedicare și creativitate sunt necesare în procesul de nostru de creștere.

De obicei câștigătorul unei curse obține dublul sumei câștigate de către ocupantul locului secund, dar nu este de 2 ori mai rapid decât acesta. Același principiu se aplică și în „lumea salariilor”, cei care au câștiguri cu mult peste medie nu sunt de două ori mai buni, ci au „acel ceva” cu care fac diferența și înclină balanța în favoarea lor.

Atitudinea noastră este un alt factor cheie în drumul spre succes. Pentru a ne putea crește veniturile și atinge obiectivele financiare dorite, este necesară o atitudine pro activă și orientată spre performanță și depășirea limitelor, o atitudinea de intraprenor, adică să privim compania angajatoare precum ar fi propria noastră companie. Un exercițiu foarte bun este ca în fiecare zi să ne stabilim ca obiectiv să ne facem treaba mai bine cu 1 % decât în ziua precedentă. Exemplul matematic care arată impactul îmbunătățiri performanțelor noastre cu 1% într-o zi este formula matematică 1,01 la puterea 365 care este egală cu 37,78343. În cazul în care ne mulțumim cu atitudinea ”lasă că merge” și zilnic performanțele noastre scad cu 1%, într-un an vom regresa foarte mult, matematic formula ar fi 0,99 la puterea 365 egal cu 0,025518. Lumea progresează încontinuu, de aceea trebuie să progresăm și noi altfel vom rămâne în urmă, frustrați de neîndeplinirea obiectivelor noastre. John Maxwell spunea „ori progresezi ori regresezi, stagnare nu există”.

Sub formă de încheiere, vreau să conștientizați că o creștere exponențială a veniturilor noastre înseamnă multă muncă și perseverență. Nu trebuie să ne lăsam descurajați pentru că rezultatele vor veni dar nu peste noapte.

Cărțile recomandate săptămâna aceasta sunt: Brian Tracy – „Schimbând gândirea iți schimbi viața” și „Începe cu ce nu îți place”.

Demeter György,

Broker Goldring

De la începutul pandemiei suntem asaltați de o multitudine de știri, atât pozitive cât și negative, urmărirea informării zilnice a Grupului de Comunicare Strategică de la ora 13:00 a devenit un obicei consfințit. În lumea finanțelor personale se remarcă însă două știri, în prima aflăm că economiile populației au crescut față de perioada dinaintea crizei, iar din a doua aflăm de creșterea depozitelor bancare ale persoanelor rezidente în România. Nivelul depozitelor în lei a crescut cu 13,7% în septembrie 2020 față de septembrie 2019, iar cele în valute cu 16,6%. La prima vedere ambele știri sunt pozitive, dar la o analiză mai aprofundată observăm că doar prima, cea referitoare la economiile în creștere, este una pozitivă. Creșterea depozitelor bancare poate părea o știre pozitivă, însă analizând în profunzime vom observa că inflația ne erodează capitalul, iar costul de oportunitate este unul foarte mare.

Înainte de a trece la exemple concrete, menționez că nu sunt împotriva depozitelor bancare. Ele au o menire foarte clară și trebuie folosite conform acesteia, fondul personal de siguranță este indicat să fie ținut în depozite, dar pentru a ne putea spori capitalul și a ne putea bucura de fenomenul ”banii lucrează pentru noi, nu noi pentru bani” trebuie în primul rând să investim în educația noastră, doar așa vom sesiza oportunitățile investiționale și vom putea pune banii în mișcare.

Ideea studiului a venit de curând, după ce la începutul anului am devenit investitor activ la BVB și am început să văd beneficiile oferite de piața de capital. O parte din banii de început, cei pentru deschiderea de cont, au fost din ”spargerea” unui depozit bancar deschis în 2011 cu suma de 1.000 lei. La începutul anului 2020 eram fericitul deținător al sumei de 1.254 lei. Banii au fost un cadou de absolvire al unui master în economie, neavând o idee mai bună (spre rușinea mea, datorită studiilor efectuate) și nici sfatul unui mentor, am făcut ceea ce am învățat de la părinți: să am grijă de banii și să am ”banii albi pentru zile negre”, așa am ajuns să îmi deschid un depozit la Banca Transilvania.

Analizând randamentul depozitului meu bancar am fost curios să aflu cum își răsplătește Banca Transilvania acționarii, pentru ca datele să fie cât mai fidele realităților economice, perioada analizată a fost 01.01.2007-22.10.2020, perioadă care pe lângă creșteri spectaculoase a avut parte și de criza financiară din 2008-2009 și de actuala criză sanitară Covid-19, ambele aducând corecții severe piețelor de capital și nu numai.

Dacă în 1 ianuarie 2007 am fi constituit depozitul bancar cu suma de 1.000 lei, în 22 octombrie 2020 suma primită la final ar fi 1.877,69 lei, randamentul de 88% actualizat cu rata inflației ar face ca valoarea reală de la final să fie doar 1.156,03 lei, adică un randamentul real de 15,60%.

Dacă în schimb investeam 1.000 lei în acțiunile BT, valoarea actuală a portofoliului era de 23.071 lei, randament de 2.107% actualizat cu rata inflației ar face ca valoarea reală a portofoliului să fie de 14.204 lei, adică un randament real de 1.220%. În ambele cazuri, am avut în vedere capitalizarea dobânzii respectiv reinvestirea dividendelor primite.

Acest exemplu se poate aplica și la alți emitenți prezenți la Bursa de Valori București, la societății a căror servicii/produse le consumăm în mod frecvent și am putea recupera o parte din cheltuieli prin distribuirea profitului societății.

György Demeter,

Broker Goldring