S&P 500 este un indice bursier care urmărește acțiunile celor mai mari 500 de companii din SUA. S&P vine de la Standard and Poor, numele celor două companii financiare fondatoare. Acesta reprezintă performanța pieței bursiere prin raportare la riscurile și randamentele celor mai mari companii. Investitorii îl folosesc ca punct de referință al pieței globale, comparând indicele cu toate celelalte investiții. În intervalul 2010-2020, S&P 500 a avut un randament mediu anual de 12,66%.

S&P 500 a fost prezentat oficial pe 4 martie 1957, de către Standard & Poor. McGraw Hill a achiziționat-o în 1966. S&P Dow Jones Indices îl deține acum și este un joint-venture între S&P Global, fosta McGraw Hill Financial, CME Group și News Corp.

În prezent, cele mai mari 10 companii S&P 500 sunt:

Mai jos putem observa ponderile indexului fiecărui sector de investiții, în luna octombrie a anului 2020:

Cum funcționează S&P 500?

S&P 500 urmărește capitalizarea de piață a companiilor din structura sa. Capitalizarea reprezintă valoarea totală a tuturor acțiunilor pe care le-a emis o societate. Calculul capitalizării se realizează prin înmulțirea numărului de acțiuni emise cu prețul unei acțiuni. O companie care are o capitalizare de 100 miliarde dolari primește o pondere în indice de 10 ori mai mare decât o companie a cărei capitalizare este de 10 miliarde dolari. În aprilie 2021, capitalizarea totală a indicelui S&P 500 era de 35,38 trilioane de dolari.

Notă: Indicele ia în considerare capitalizarea companiilor ajustate pe baza free-floatului. Acesta măsoară doar acțiunile de care dispune publicul larg și nu le ia în considerare pe cele deținute de managementul companiilor, de alte companii sau de agențiile guvernamentale.

Pentru ca o companie să se califice pentru indice, trebuie să aibă sediul în Statele Unite și o capitalizare de piață neajustată de cel puțin 8,2 miliarde dolari. Cel puțin 50% din acțiunile societății trebuie să fie puse la dispoziția publicului. Prețul acțiunilor sale trebuie să fie de cel puțin 1$ pe acțiune. Compania trebuie să depună un raport anual și raportul 10-K. Cel puțin 50% din activele fixe și veniturile companiei trebuie să fie în Statele Unite. În cele din urmă, trebuie să aibă cel puțin patru trimestre consecutive de câștiguri pozitive și trebuie să fie listată pe New York Stock Exchange, Investors Exchange, NASDAQ sau BATS.

Indicele urmărește 500 de companii americane tranzacționate la bursă cu o capitalizare importantă. Aceste întreprinderi trebuie să îndeplinească criterii specifice pentru a face parte din S&P 500. Mixul de industrii care alcătuiesc lista S&P 500 reflectă adesea structura economică a Statelor Unite.

S&P 500 vs. Alți indici bursieri

S&P 500 conține companii cu capitalizări mai mari decât cele incluse în Dow Jones Industrial Average. Dow urmărește prețul acțiunilor a 30 de companii care își reprezintă cel mai bine industriile. Capitalizarea sa de piață reprezintă aproape un sfert din piața bursieră americană. Dow este cel mai cotat indicator de piață din lume.

S&P 500 are mai puține companii de tehnologie decât NASDAQ. În aprilie 2020, în timp ce 57% din alocările NASDAQ erau în tehnologia informației, pentru S&P 500 acestea însumau doar 23%. În ciuda acestor diferențe, toți indicii tind să evolueze împreună. Așadar, atenția asupra unuia este suficientă pentru a înțelege evoluția pieței în general.

Să aruncăm o privire la evoluția S&P 500 din ultimii 10 ani:

Avantaje și dezavantaje

Asemenea altor investiții financiare, tranzacționarea S&P 500 presupune atât avantaje, cât și dezavantaje. Din fericire, primele le depășesc în număr pe cele din urmă. Printre avantaje putem aminti intervalul fix al pieței din SUA, fapt ce oferă acces în timp real la tranzacții. De asemenea, investițiile au, de obicei, costuri mici și pierderi sub media pieței. Investițiile în S&P 500 sunt considerate mai profitabile decât cele în fondurile mutuale. Când vine vorba de dezavantaje, se întâmplă rar ca rentabilitatea investiției S&P 500 să o depășească pe cea medie a pieței. Un alt dezavantaj privește faptul că există companii care nu sunt incluse în S&P 500, deoarece indicele urmărește companii cu un volum de capitalizare de piață în pachete minoritare. Acest lucru poate avea și o conotație pozitivă, deoarece, astfel, companiile mici sunt excluse din S&P 500, deci nu expun investitorii la riscuri. Tot de aici reies criteriile stricte care fac din S&P 500 un instrument de investiții solid și într-o creștere continuă. Pentru aceste firme cu capitalizări mici sau medii există alți indici, precum Small Cap 2000.

Concluzii

S&P 500 index ajută la evaluarea sănătății celei mai mari economii din lume. De aceea, știrile economice ale aceleiași economii sunt suficiente pentru a influența cursul indicelui. Este indicată urmărirea S&P 500 ca un indicator economic care arată cât de bine o duce economia SUA. În cazul în care investitorii sunt încrezători în economie, ei vor cumpăra acțiuni.

Indicele reflectă, de obicei, situația în care se află piața globală. Ca atare, acest indice este considerat un indicator economic al SUA. Deoarece S&P 500 ia în considerare numai companii din SUA, ar trebui să monitorizați, de asemenea, piețele externe. Aceasta include piețele emergente, cum ar fi China și India. De asemenea, o idee bună ar fi să păstrați 10% din investițiile dumneavoastră în mărfuri, cum ar fi aurul. Ele tind să-și mențină valoarea, chiar și în situațiile în care prețurile acțiunilor pică.

Cum să investiți în S&P 500?

Un fapt important de menționat este că investitorii pot achiziționa acțiuni din componența S&P 500 sau pot investi în fonduri care urmăresc S&P 500, nefiind posibilă investiția direct în indice. Pentru început, e necesară deschiderea unui cont de investiții la Goldring. Următorul pas constă în alegerea ETF-ului și efectuarea tranzacției. Pentru alegerea unui ETF consultă articolul Ce sunt ETF-urile și cum investim în ele pentru a vedea care sunt principalii furnizori și fondurile accesibile investitorilor europeni ale acestora.

Surse: https://en.wikipedia.org/, https://www.investopedia.com/, https://www.macrotrends.net/.

Autori: Ahmad Sunbol, Andreea Orosfoian

Dow Jones Industrial Average (DJIA) este, probabil, cel mai urmărit indice al pieței de capital din lume. Cu toate acestea, nu este foarte cunoscut faptul că el cuprinde doar 30 de companii, acestea fiind cele mai mari din SUA.

Originile Dow Jones Industrial Average

Dow Jones Industrial Average a fost introdus pe 26 mai 1896. Fondatorul a fost Charles H. Dow, editor la The Wall Street Journal și unul dintre co-fondatorii Dow Jones & Company, înființată în 1882. Primul indice al Dow a fost creat în 1884 și a constat în 11 acțiuni din sectorul transporturilor. El a ajustat indicele original, proces cunoscut pe Wall Street sub numele de „reconstruire” și l-a redenumit Dow Jones Rail Average. În 1970, numele a fost actualizat la Dow Jones Transport Average pentru a acoperi introducerea de transport aerian și alte forme de transport.

Dow și-a dat seama că societățile industriale deveneau rapid mai importante decât căile ferate. Ca urmare, a creat un nou indice de acțiuni format din douăsprezece companii și l-a numit Dow Jones Industrial Average sau DJIA pe scurt. Indicele a constat inițial în societăți din sectorul industrial, inclusiv cele axate pe bumbac, zahăr, tutun și gaze.

Pentru a calcula cifrele indicelui raportat, Dow a adunat prețurile acțiunilor companiilor selectate și a împărțit totalul la numărul de societăți din indice la momentul respectiv. Prima cifră publicată de Dow Jones Industrial Average a fost de 40,94. În termeni simpli, aceasta înseamnă că prețul mediu al acțiunilor celor douăsprezece acțiuni pe care Dow le-a ales a fost de 40,94 dolari. Primele 12 acțiuni Dow Jones Industrial Average reprezentau aproape în întregime firme bazate pe mărfuri. La acea vreme, acestea erau firme mari, profitabile și foarte respectate.

Modificări în timp

În 1916, Dow Jones Industrial Average a fost actualizat pentru a include 20 de companii. Până în 1928, DJIA a fost extins la 30 de companii, care continuă să fie regula de astăzi. Un comitet format din reprezentanții S&P Dow Jones Indici și editorii The Wall Street Journal decid ce companii sunt incluse în Dow Jones Industrial Average. Nu există reguli pentru includerea în Dow, doar un set de orientări generale care cuprinde întreprinderi mari, respectate, substanțiale și care reprezintă o parte semnificativă a activității economice în Statele Unite.

Ce companii sunt în Dow Jones în prezent?

Cea mai recentă actualizare a indicelui a intrat în vigoare la 31 august 2020. Amgen, Honeywell și Salesforce au fost adăugate, în timp ce ExxonMobil, Pfizer și Raytheon au fost șterse. Cele 30 de companii componente ale Dow sunt:

Criticile la adresa Dow Jones Industrial Average

Rezultatul practic al modului de calcul al Dow a fost că o companie cu un preț pe acțiune de 100$ ar avea o influență de cinci ori mai mare asupra DJIA decât una cu un preț al acțiunilor de 20$, chiar dacă aceasta din urmă ar avea o capitalizare de piață de 10 ori mai mare. De aceea, o companie, cum ar fi Berkshire Hathaway (BRK / A), care în mod regulat se tranzacționează la peste 250.000 dolari pe acțiune, nu ar putea fi adăugată în Dow fără un fel de modificare în formulă, deoarece ar reprezenta instantaneu întregul indice.

Acest defect a devenit rapid cunoscut atunci când companiile au anunțat divizarea acțiunilor și alte tranzacții prin care și-au modificat prețul nominal al acțiunilor. O companie de tip growth, pentru a-și face acțiunile accesibile, poate dubla numărul de acțiuni tranzacționate prin divizarea 2-1. O acțiune de 80$ ar scădea la 40$, dar ar fi de două ori mai multe acțiuni pe piață. Conform calculului inițial pentru Dow Jones Industrial Average, această modificare cosmetică fără mari implicații ar duce la scăderea DJIA chiar dacă o companie a crescut în valoare. Pentru a compensa, indicele DJIA este frecvent modificat pentru evenimente corporative și tranzacții, cum ar fi dividende speciale și scindări de acțiuni.

Structural, criticii militează împotriva practicii de a ignora dimensiunea globală a unei firme, concentrându-se, în schimb, pe o valoare nominală lipsită de sens, care poate fi modificată prin răscumpărarea de acțiuni sau emiterea unora noi. Unii investitori profesioniști folosesc în schimb indicele S&P 500, care se ajustează în funcție de capitalizarea globală.

Să aruncăm o privire la evoluțiile DOW în ultimii 10 ani:

Dacă e să calculăm cât profit se putea face cu ajutorul DOW, aflăm că 1.000$ pentru ultimii 10 ani ar fi avut un randament de 105,07%, ceea ce înseamnă un profit de 1050$, în timp ce 1000$ investiți pe ultimii 5 ani ar fi câștigat 60,49%, adică 604$.

Concluzii

Dow Jones se modifică odată cu scăderea sau creșterea economiei. Deși nu este cea mai largă măsură a sănătății economice, înțelegerea istoriei și a structurii Dow, poate ajuta la descifrarea unui termen comun în cercurile financiare.

Vreți să tranzacționați pe baza indicelui DJIA?

Printr-un cont de tranzacționare deschis la Goldring poți investi în indicele Dow Jones fie prin intermediul unui ETF, fie în mod direct prin acțiunile componente, prin intermediul platformei destinate piețelor internaționale. Dacă încă nu ai un cont de tranzacționare, deschide-ți AICI unul și profită discount-ul de 50% din comisionul de tranzacționare.

Surse: https://en.wikipedia.org/, https://www.investopedia.com/, https://www.macrotrends.net/

Autori: Ahmad Sunbol, Dragoș Andrei, Andreea Orosfoian