Data de 11 aprilie este oficial ziua națională a educației financiare, iar inițiatorul acestui eveniment este parlamentarul George Tuță. Acesta a declarat că educația financiară este despre a deschide ochii românilor către „mijloace simple de acces la produse financiare de bază – internet banking, creditare, economisire sau investiții.” Totodată, acesta a precizat că se urmărește participarea activă a cetățenilor la economie, deoarece fiecare om este important în mersul bun al economiei și al țării.

Noi, echipa de la Goldring, susținem această inițiativă și vom continua să promovăm educația financiară prin intermediul tuturor canalelor disponibile, deoarece suntem de părere că doar prin educație financiară românii își pot crește nivelul de trai. În perioade cu inflație ridicată, ca cea prin care trece acum țara noastră, cel mai bun mijloc de protecție îl reprezintă investițiile financiare, datorită faptului că acestea aduc randamente cu mult superioare ratei inflației. Cu toate acestea, încă sunt români care nu văd investițiile ca o sursă suplimentară de venit.

Lipsa de educație financiară este o problemă majoră în România, motiv pentru care noi încercăm să sintetizăm informațiile într-un mod atractiv pentru cititorii blogului Goldring sau pentru urmăritorii noștri de pe rețelele de socializare. Pe lângă aportul nostru din mediul on-line, întreprindem și activități fizice – mai reduse odată cu declanșarea pandemiei, însă cu ocazia săptămânii „Școala altfel” colegii noștri brokeri au vizitat câteva licee din Târgu Mureș pentru a le povesti elevilor despre piața de capital și pentru a le deschide apetitul spre educația financiară.

Așadar, sperăm ca în viitor să fie introdusă educația financiară în materiile de bază ale elevilor din România, însă până atunci suntem aici să umplem acest gol al educației românești, deoarece credem cu tărie că stăpânirea unor aspecte financiare stă la baza unei economii mai stabile și a unui trai mai bun.

În data de 16 martie 2022 a fost anunțată decizia FED în ceea ce privește dobânda de politică monetară. Rezerva Federală a mărit dobânda pentru prima dată în ultimii trei ani și semnalează posibilitatea de a realiza până la 7 majorări de dobândă în acest an, în încercarea de a păstra inflația sub control. Astfel, intervalul de referință al băncii centrale americane a fost majorat de la 0% – 0,25% cu 25 de puncte de bază, ajungând acum la intervalul 0,25% – 0,5%. Dar ce reprezintă această dobândă de politică monetară despre care se vorbește?

Rata dobânzii de politică monetară se referă la rata-țintă a dobânzii stabilite de Comitetul Federal pentru Piața Deschisă (FOMC – Federal Open Market Committee). FOMC este organul de decizie politică al Sistemului Rezervei Federale. Acesta se reunește de opt ori pe an pentru a stabili rata-țintă a fondurilor federale, pe baza condițiilor economice care pot arăta semne de inflație, de recesiune sau chiar și aspecte care pot afecta economia.

Băncile au obligația de a avea conturi nepurtătoare de dobândă la băncile Rezervei Federale pentru a se asigura că au suficiente fonduri pentru a acoperi retragerile, dar și alte obligații. Fondurile suplimentare, cele care depășesc, la final de zi, suma minimă, pot fi împrumutate altor bănci care pot fi în deficit de sold. Această sumă pe care băncile sunt obligate să o păstreze poartă denumirea de rezervă obligatorie.

Investitorii acordă o atenție deosebită ratei dobânzii de politică monetară, deoarece aceasta influențează substanțial piața bursieră și, totodată, influențează ratele pe termen scurt la împrumuturi.

Deși FOMC nu impune o anumită rată a dobânzii, Sistemul Rezervelor Federale poate ajusta oferta de bani astfel încât ratele dobânzilor să se apropie de rata-țintă. Creșterea cantității de bani din sistem poate determina scăderea ratelor dobânzilor, în timp ce diminuarea masei monetare poate face ca ratele dobânzilor să crească.

FED percepe o rată de discount în cazul în care băncile se împrumută direct de la Rezerva Federală. Pentru a încuraja băncile să împrumute unele de la celelalte, rata de discount tinde să fie mult mai mare decât rata-țintă a fondurilor federale.

Care au fost motivele majorării ratei dobânzii?

În Statele Unite, ultima perioadă a fost marcată de o scădere substanțială a ratei șomajului, iar dezechilibrele dintre cerere și ofertă generate de pandemie mențin inflația la un nivel ridicat.

Invazia Rusiei în Ucraina provoacă numeroase suferințe atât umane, cât și economice, iar efectele pe care acestea le au asupra economiei din SUA sunt încă sub semnul întrebării, dar este clar că se vor resimți. Pe termen scurt, invazia și evenimentele conexe creează o presiune suplimentară asupra inflației și afectează situația economică.

Unul dintre obiectivele pe termen lung urmărite de comitet sunt atingerea unui nivel maxim de angajare a forței de muncă și un nivel al inflației de 2%. Comitetul își propune să reducă deținerile de titluri de trezorerie, de titluri de creanță, dar și de titluri garantate cu ipoteci ale agențiilor, toate acestea în cadrul unei ședințe viitoare.

În cadrul conferinței de presă care a avut loc după ședință, președintele FED, Jerome Powell a dat de înțeles că reducerea bilanțului ar putea începe în luna mai și ar putea fi echivalentul unei noi creșteri a ratei dobânzii în acest an.

Dobânda monetară în România

După ce inflația a ajuns la o valoare-record de 8% la finalul anului 2021, Banca Națională a României a majorat dobânda-cheie, ajungând astfel la 2,5%. Odată cu declanșarea războiului din Ucraina prețurile carburanților cresc tot mai tare, acestea contribuind la creșterea inflației deja pe o pantă ascendentă. Unii economiști sunt de părere că, pentru a scădea inflația, BNR trebuie să-și revizuiască politicile monetare.

Andreea Orosfoian

În urma invaziei Rusiei în Ucraina, au fost adoptate și continuă să fie luate o serie de măsuri de către Europa, Statele Unite și nu numai, în încercarea de a înceta agresiunile din Ucraina și pentru a evita declanșarea unui război la o scară mai largă, iar modul în care Rusia reacționează la toate aceste sancțiuni va afecta economia globală, însă rămâne de văzut cum. Analiștii economici au păreri împărțite, însă numai timpul și evoluția conflictului vor arăta care dintre ei are dreptate.

Este adevărat că tensiunile dintre Rusia și Ucraina au loc de câțiva ani, însă atacurile Rusiei asupra poporului ucrainean începute în data de 24 februarie aduc instabilitate pe piețele de capital, iar bursa de la Moscova este închisă din data de 25 februarie pe perioadă nedeterminată.

Istoria acestui gen de conflicte arată că dezechilibrele economice sunt temporare și nu au efecte de lungă durată asupra investitorilor, iar economia Rusiei, cu toate că are o mărime considerabilă, nu este suficient de puternică pentru a afecta piețele globale, mai ales datorită sancțiunilor impuse de Statele Unite și de Europa, consideră unii specialiști.

David Bridges, analist de risc politic, este de părere că „Acesta este începutul unui nou război rece. Conflictul ar putea lua o varietate de forme și este puțin probabil să fie rezolvat curând. De asemenea, în timp, va deveni mai dificil de obținut informații despre ceea ce se întâmplă în Ucraina, ceea ce va spori incertitudinea”.

Una dintre sancțiunile drastice impuse asupra Rusiei este deconectarea ei de la sistemul internațional de mesagerie financiară SWIFT, ceea ce are consecințe negative pentru partenerii comerciali principali ai Rusiei, inclusiv pentru țările europene, care, astfel, au dificultăți în plata importurilor de petrol și gaze rusești de care depind. Rusia a decis să sisteze exportul de gaze naturale către Europa, însă, având în vedere că este dependentă de piața europeană – neputând să vândă gaze naturale decât acolo unde există infrastructura necesară – acest blocaj nu poate să aibă o durată prea mare.

În anul 2019, din importurile europene de gaze naturale, 41,1% proveneau din Rusia. În timp ce unii specialiști nu consideră întreruperea exporturilor de gaze rusești către Europa un inconvenient, alții sunt de părere că va fi destul de dificil pentru țările europene să treacă prin următoarea iarnă, mai ales pentru o țară cum este Germania, care nu dispune de o sursă alternativă de energie pentru a înlocui gazele naturale rusești. Conform unei statistici publicate de FSEGA, facultate din cadrul UBB Cluj, în 2019, importul de gaze naturale rusești nu depășea 10% în România, 79% din gazele naturale utilizate fiind producție internă.

Dacă Europa nu va mai primi gaze din partea Rusiei, va trebui să găsească o alternativă, alte surse de energie, iar acestea vor fi petrolul și cărbunele. Întreruperea exportului de gaze din Rusia va face ca prețul petrolului, al alimentelor și al energiei, să crească în continuare și mai tare, fiind, astfel, foarte important ca Europa să găsească o sursă suplimentară de petrol. Așadar, unul dintre efectele economice ale conflictului din Ucraina este creșterea volatilității pieței pe termen scurt.

Pe lângă destabilizarea ramurilor economice de către pandemie, efectele războiului vor încetini revenirea piețelor globale, fiind afectate transporturile maritime și feroviare, importul de materie primă, dar și producția globală de ulei de floarea soarelui, care în proporție de aproximativ 50% este de origine ucraineană.

Cu fiecare zi de război care trece, este tot mai clar că sectorul alimentar și cel agricol sunt profund afectate. Rusia și Ucraina sunt responsabile pentru aproximativ 30% din producția globală de grâu, 19% din producția de porumb și 80% producția de ulei de floarea soarelui. Cele două sunt foarte importante în producția globală de cereale și semințe oleaginoase și sunt, totodată, mari piețe de consum pentru produsele alimentare. Companiile alimentare care își desfășoară activitatea în Ucraina sunt influențate negativ și determină și alte companii din întregul lanțul alimentar să resimtă efectele războiului.

Sectorul auto va fi și el puternic afectat de acest război, ținând cont de creșterea prețului petrolului, de criza semiconductorilor, a cipurilor și a altor metale rare, care este posibil să se adauge la problemele industriei, în plus, în Ucraina se află multe companii producătoare de componente auto, a căror producție poate fi încetinită.

Unii specialiști cred că sancțiunile impuse asupra Rusiei vor provoca multe pagube, însă nu vor duce la colapsul economiei rusești. Economia SUA fiind relativ izolată de acest conflict, pentru investitorii individuali și consumatorii din Statele Unite, efectele vor lua cel mai probabil forma unor presiuni inflaționiste suplimentare din cauza creșterii prețurilor la energie.

Andreea Orosfoian