Luna martie a adus multe provocări investitorilor, de la date economice importante – în perspectiva ședinței Fed și a luptei împotriva inflației, până la situația complicată a unor bănci importante. Volatilitatea s-a reinstalat în piețe, investitorii arătându-se îngrijorați de riscurile din sectorul bancar și de cele ale economiei per ansamblu. Prăbușirile băncilor Silicon Valley Bank și Signature Bank au ridicat primele semne de întrebare cu privire la stabilitatea sistemului bancar, influențând în special sentimentul asupra băncilor regionale americane. La scurt timp, banca elvețiană UBS a anunțat achiziția Credit Suisse pentru 3 miliarde de franci elvețieni, autoritățile elvețiene jucând un rol esențial în cadrul acestui acord, ca parte a unui efort general prin care guvernele au încercat să stopeze o contagiune care amenința sectorul bancar global și care este încă atent analizată de piețe.
Băncile centrale au majorat dobânzile conform așteptărilor
În aceste circumstanțe, Fed a fost nevoită să decidă dacă va continua lupta împotriva inflației în același ritm ferm anunțat, cu riscul de a destabiliza și mai mult economia deja pusă sub presiune de dobânzile ridicate, sau alege să își schimbe poziția, existând riscul ca inflația să rămână o problemă care să persiste pentru o vreme mai îndelungată.
Miercurea trecută, Fed a decis majorarea dobânzii cu 25 de puncte de bază, în linie cu așteptările pieței. În plus, a mai fost anunțată o singură creștere a dobânzii anul acesta, simultan cu prezentarea așteptărilor oficialilor de a se abține de la reduceri ale ratelor pe parcursul lui 2023. Această ultimă mențiune a fost contrară așteptărilor pieței care, chiar și după ședință, continuă să estimeze o scădere a ratelor până la sfârșitul anului. Ca urmare a ultimelor evenimente, FOMC a precizat că sistemul bancar din SUA este „solid și rezistent”, dar situația ar putea avea ca rezultat condiții mai stricte de creditare, cu impact asupra activității economice, asupra inflației și a nivelului de angajări. Președintele Fed Jerome Powell a oferit garanții că Rezerva Federală se va folosi de instrumentele pe care le are pentru a susține sistemul bancar și a menționat că „este prea devreme pentru a determina amploarea acestor evenimente, și prin urmare, prea devreme pentru a determina cum ar trebui să răspundă politica monetară”. Astfel, în completarea datelor pieței muncii și implicit a datelor inflației, Fed se va concentra din ce în ce mai mult și pe condițiile de creditare din economie pentru a aprecia viitoarele decizii de politică monetară.
Înainte de ședința Fed, Banca Centrală Europeană a majorat dobânda în conformitate cu promisiunile, respectiv cu 50 de puncte de bază, și a asigurat că va oferi sprijin băncilor în cazul în care va fi necesar. Deși banca rămâne hotărâtă să reducă inflația la nivelul de 2% într-un termen mediu de timp, Președinta Băncii Centrale, Christine Lagarde, nu a mai oferit o perspectivă la fel de clară cu privire la următoarele decizii ale Băncii Centrale, în contrast cu poziția fermă avută în cadrul ședinței anterioare.
Contextul sistemului bancar
Așa cum am menționat anterior, primul semnal de alarmă a fost dat de prăbușirea Silicon Valley Bank, una dintre cele mai mari 20 de bănci americane, care se concentra în special asupra clienților din sectorul tehnologic, unul dintre cele mai afectate sectoare de către seria agresivă de majorări ale dobânzilor. Destinul băncii a fost pus pe seama unui management al riscului defectuos din partea autorităților, iar în prezent activele acesteia au fost cumpărate de First Citizens.
La scurt timp, UBS a cumpărat rivalul Credit Suisse pentru 3 miliarde de franci elvețieni (3,2 miliarde de dolari), printr-o tranzacție în care acționarii Credit Suisse primesc o acțiune UBS pentru fiecare 22,48 acțiuni Credit Suisse deținute. Banca Națională a Elveției a promis un împrumut de până la 100 de miliarde de franci elvețieni pentru a sprijini preluarea în urma căreia fostul CEO al UBS în perioada 2011-2020, Sergio Ermotti, revine la cârma băncii. Deși tranzacția a fost intens discutată, presiunea de a evita o criză sistemică a fost mai importantă. În contrast cu situația băncilor regionale americane, impactul unei prăbușiri a Credit Suisse ar fi putut fi mult mai mare, pe măsură ce banca este puternic interconectată la nivel mondial. Ca referință, activele Credit Suisse se ridicau la aproximativ 530 de miliarde de franci elvețieni (578 mld. dolari) la finalul anului 2022, în condițiile în care activele Lehman Brothers, în 2008, erau de aproximativ 600 de miliarde de dolari.
Evident, aceste evenimente au stimulat investitorii să își regândească expunerile asupra băncilor din portofolii, decizii reflectate și în cotațiile acțiunilor:
Un sistem bancar solid = o economie solidă
Fed a acționat prompt în cazul Silicon Valley Bank, în timp ce Banca Națională a Elveției și autoritățile elvețiene au avut un rol important în vederea finalizării tranzacției Credit Suisse. Acțiunile prompte ale băncilor centrale au limitat puternic riscul unei contagiuni în sectorul bancar și au îmbunătățit ușor sentimentul din piață, chiar dacă întâmplările nu au rămas fără amprentă.
Perspective
În completarea provocărilor inflaționiste și ale evoluției dobânzilor, de la care se așteaptă în continuare cote ridicate pentru o perioadă, încetinirea economică ar putea fi pronunțată și de o posibilă înăsprire a creditării în scop de prudență. În schimb, problemele băncilor și prețurile elementelor volatile ale coșului de consum, aflate încă pe un trend descendent, ar putea însemna că următoarea majorare anunțată de Fed ar putea fi într-adevăr ultima. Chiar și așa, o frică a băncilor centrale de a-și urma planurile inițiale ar trebui să se traducă într-un semn de întrebare pentru piețe în ceea ce privește combaterea inflației fără o destabilizare puternică a economiei.
Ratele de împrumut în creștere pentru persoanele fizice și juridice, creditarea și implicit lichiditatea mai redusă din piață, dar și dobânzile plătite de către bănci, care au continuat să crească, respectiv randamentele obligațiunilor de stat care s-au menținut pe un trend ușor descendent, plus condițiile economice actuale, ar putea să își pună amprenta asupra marjelor de profit ale băncilor.
Băncile mari și bine capitalizate pot să identifice oportunități în piață, în timp ce băncile mai mici, regionale, pot fi expuse în fața potențialelor neîncrederi ale deponenților. De altfel, deponenții au ales în ultima perioadă să își transfere din lichiditățile deținute în băncile de dimensiuni mai mici către conturile deschise la jucătorii mai mari din piață. Per total, ca urmare a elementelor prezentate în acest articol, evoluția acțiunilor bancare ar putea să se mențină volatilă.
Dispariția unor bănci într-o perioadă atât de scurtă poate aduce un mare semn de întrebare, însă acțiunile rapide ale băncilor centrale și ale băncilor din sistem au eliminat rapid temerile de contagiune și au dovedit că industria este bine capitalizată în prezent. Fără să dezvoltăm alte scenarii pentru următoarea perioadă, investitorii ar trebui să urmărească îndeaproape situația, de vreme ce datele actuale nu sunt suficiente pentru a lămuri pe deplin dacă contextul actual pune o presiune prea mare asupra băncilor sau, în cazul băncilor amintite, a fost vorba doar o lipsă de management adecvat, expusă de provocările din economie. În concluzie, dacă sectorul bancar va avea de suferit la fel o va face și economia.
Claudiu Demian, analist Goldring
