Departamentul de Analiză al Goldring a revizuit evoluțiile bursiere din 2023 și perspectivele pentru 2024, evidențiind tendințele și identificând oportunități strategice pentru investitori.

Evoluția indicilor bursieri locali

Prima ligă bursieră de la București, adică cele mai mari și mai lichide companii din piață, au livrat investitorilor în 2023 un randament de aproximativ 31,8% fără dividende (BET) și o apreciere a coșului de acțiuni cu tot cu dividende (BET-TR) de 39,93%.

Și societățile de energie și utilități din componența indicelui s-au ridicat la același nivel de creșteri, marcând o apreciere de aproximativ 31%.

Dintre companiile incluse în indice, se pot observa rezultate semnificative în cazul companiilor Electrica, Transelectrica, OMV Petrom  și Romgaz, fiecare înregistrând o creștere de peste 30% în anul 2023. De asemenea, având în vedere data listării la Bursa de Valori București a societății Hidroelectrica (12.07.2023), creșterea de 23,08% înregistrată reprezintă, de asemenea, un rezultat remarcabil pentru companie. Totodată, având în vedere ponderea deținută în indicele reprezentativ companiilor din sectorul energetic, creșterea înregistrată de societate reprezintă o influență pozitivă puternică asupra creșterii acestuia.

Reperul de randament al fondurilor de investiții în acțiuni (BET-BK) a urcat cu 31%, în vreme ce indicele financiar BET-FI a înregistrat o creștere de aproape 18%.

Evoluția indicilor externi

În cursul anului 2023, bursele americane au înregistrat performanțe remarcabile, evidențiate de o creștere semnificativă a indicelui S&P 500 cu 24,2%. Această evoluție pozitivă a avut loc în ciuda creșterii dobânzilor, observată, în luna octombrie, când randamentul titlurilor de stat SUA pe o perioadă de 10 ani a atins 5%, marcând astfel un nivel neîntâlnit în ultimii 16 ani. În același timp, inflația, deși într-o descreștere ușoară, a rămas considerabil peste media înregistrată în anii precedenți.

În ciuda acestei performanțe anuale, aproape 75% din companiile ce aparțin indicelui au marcat scăderi și evoluții sub așteptări. Cu toate acestea, un număr mic de emitenți au contracarat această tendință negativă generală și au bătut piața. Răspunsul acestei contracarări se află la un grup de giganți tehnologici cu mega-capitalizare, a căror performanță excepțională le-a adus porecla „Cei șapte magnifici”. Acest grup de elită cuprinde Apple (AAPL), Amazon (AMZN), Alphabet (GOOGL), Meta Platforms (META), Microsoft (MSFT), Nvidia (NVDA) și Tesla (TSLA).

În ceea ce privește piețele europene, anul 2023 a adus, de asemenea, rezultate favorabile. Indicele bursier DAX a înregistrat o creștere de 12,1%, demonstrând reziliența piețelor chiar și în fața provocărilor precum prețurile ridicate ale energiei, conflictul din Ucraina și creșterea datoriei publice. Aceste performanțe indică o adaptare eficientă a piețelor europene la condițiile macroeconomice complexe, evidențiind astfel o abilitate de a gestiona și depăși provocările externe.

Previziuni economice la nivel național

În anul 2024, prognozele indică o îmbunătățire a ratei inflației, o creștere economică moderată și o creștere a datoriei publice. Conform datelor publicate de Comisia Europeană, se preconizează că trendul descendent al inflației va continua și în România. Cu toate acestea, inflația în țara noastră se va menține la un nivel semnificativ, depășind media Uniunii Europene cu peste 2%. Se anticipează că scăderea prețurilor la energie va contribui la o încetinire graduală a inflației totale IAPC (Indicele Armonizat al Prețurilor de Consum), trecând de la aproximativ 12%, în medie, în 2022, la puțin sub 10% în 2023. Această evoluție este influențată de creșterile prețurilor la alimente și servicii, care exercită presiuni inflaționiste.

În ansamblu, se prevede că inflația medie IAPC va cunoaște o descreștere mai accelerată în 2024 și 2025, urmând să revină în intervalul-țintă de inflație al băncii centrale. Cu toate acestea, există riscuri asociate cu o posibilă reducere treptată a inflației, subliniind complexitatea factorilor care influențează stabilitatea prețurilor. Aceste riscuri pot fi legate de diverse aspecte, inclusiv de volatilitatea piețelor energetice, de schimbările în cererea globală și de eventualele perturbări în lanțurile de aprovizionare, toate acestea constituind elemente care ar putea influența traiectoria inflației în perioada următoare.

Pe de altă parte, creșterea economică a României este de așteptat să depășească media Uniunii Europene, conform prognozelor CE. În timp ce Uniunea Europeană ar urma să înregistreze o creștere economică de aproximativ 1,3%, pentru România se estimează o expansiune a Produsului Intern Brut de 3,1%. Această perspectivă sugerează o performanță economică robustă a țării în comparație cu partenerii săi europeni.

De asemenea, pentru anul 2024, Comisia Europeană anticipează o reducere a ratei șomajului. În România se prognozează că rata șomajului va fi sub media țărilor din Uniunea Europeană. Această tendință pozitivă în ceea ce privește ocuparea forței de muncă indică o stabilizare și chiar o îmbunătățire a condițiilor pe piața muncii în țara noastră în comparație cu media europeană.

Predicții pentru piața bursieră 2024

Perspectiva pentru anul 2024 conturează o redresare economică care se aseamănă mai mult cu o formă superficială de U decât cu un model de revenire rapidă sub forma literei V, așa cum am observat în ultimele două recesiuni globale din 2008-2009 și 2020. În contrast cu acele perioade, unde am asistat la o recuperare rapidă și viguroasă, anul 2023 a adus o aterizare ușoară pentru economia mondială, cu o creștere care, în mare parte, a stagnat în cadrul Grupului celor șapte țări (Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Statele Unite și Regatul Unit), fără a se contracta semnificativ.

Factori precum variabilitatea condițiilor globale, inegalitățile economice și incertitudinea persistentă pot contribui la o recuperare treptată, care poate fi resimțită în mod diferit în diverse regiuni și sectoare ale economiei mondiale. Astfel, pe fondul unei aterizări ușoare în 2023, anul 2024 pare să aducă cu sine o redresare mai graduală și adaptată la complexitatea contextului economic global.

Destinații preferate pentru investiții

HSBC subliniază că, în ceea ce privește creșterea structurală pe piețele emergente, Grecia se află într-o poziție favorabilă alături de India, Indonezia, România și Mexic. Banca acordă un vot de încredere Greciei și activelor grecești, evidențiind motivele pentru care țara reprezintă una dintre destinațiile preferate pentru investiții în acest moment. În cadrul mediului piețelor emergente, acțiunile grecești și în special băncile din Grecia sunt considerate printre cele mai notabile povești de succes ale perioadei viitoare, beneficiind și de evaluări foarte atractive în prezent.

HSBC subliniază că atât Grecia, cât și România sunt principalii beneficiari ai Planului de redresare și reziliență post-Covid-19 al Uniunii Europene, care încurajează cheltuielile pentru infrastructură. Aceasta poate contribui semnificativ la susținerea creșterii economice și a atractivității investiționale în aceste țări emergente.

Perspectivele piețelor de acțiuni

În 2024, J.P. Morgan Research estimează o creștere a câștigurilor de 2-3% pentru S&P 500 și un preț-țintă de 4.200 puncte.

HSBC a emis o prognoză optimistă pentru S&P 500 pentru anul 2024, stimulată de perspectivele de reducere a ratelor de dobândă ale Rezervei Federale, în condițiile în care inflația se temperează, dar economia americană evită o încetinire severă. Astfel, HSBC se așteaptă ca S&P 500 să încheie anul 2024 la un preț-țintă de 5.000 puncte.

Previziuni economice la nivel global

Economiștii de la J.P. Morgan se așteaptă ca economia mondială să evite o recesiune pe termen scurt, dar sfârșitul expansiunii globale până la jumătatea anului 2025 rămâne cel mai probabil scenariu. În acest scenariu, inflația rămâne suficient de rigidă, în jurul valorii de 3%, ceea ce înseamnă că băncile centrale vor menține poziții de politică mai mari pentru mai mult timp. Acest lucru va duce, în cele din urmă, la o încheiere a expansiunii mai devreme decât se anticipează în prezent de către mulți.

Economiștii de la Vanguard se așteaptă ca politica monetară să devină din ce în ce mai restrictivă în termeni reali în 2024, pe măsură ce inflația scade și forțele compensatorii se diminuează. Ca urmare, economia va cunoaște o ușoară încetinire. Acest lucru este necesar pentru a finaliza misiunea de readucere a inflației la nivelul-țintă. Cu toate acestea, există riscuri pentru acest punct de vedere. O „aterizare ușoară”, în care inflația revine la țintă fără recesiune, rămâne posibilă, la fel ca și o recesiune care este amânată și mai mult. În Europa, ne așteptăm la o creștere anemică pe măsură ce politica monetară și fiscală restrictivă persistă, în timp ce în China ne așteptăm la stimulente politice suplimentare pentru a susține redresarea economică.

Conform economiștilor de la Morgan Stanley, în timp ce băncile centrale jonglează cu politicile monetare pentru a sta pe linia de plutire dintre inflație și recesiune, creșterea economică globală va avea de suferit, pentru a asigura în schimb un nivel mai stabil și în descreștere al inflației.

Conform analizei efectuate de ONU în ceea ce privește previziunile pentru anul 2024, Europa se confruntă cu perspective economice dificile din cauza inflației și a ratelor dobânzilor în continuare ridicate. Se așteaptă ca PIB-ul Uniunii Europene să crească cu 1,2% în 2024, față de 0,5% în 2023, ușoara revenire fiind determinată de o creștere a cheltuielilor de consum, pe măsură ce presiunile asupra prețurilor se atenuează, veniturile reale cresc, iar piețele forței de muncă rămân puternice. Condițiile financiare restrictive și retragerea măsurilor de sprijin fiscal vor contrabalansa parțial beneficiile favorabile ale acestor motoare importante de dezvoltare în 2024.

Oportunități în domeniul imobiliar

Blackrock apreciază că inflația va fi structural mai mare și, ca urmare, consideră că imobiliarele și infrastructura vor juca un rol-cheie în portofoliile strategice. Evaluările imobiliare s-au adaptat diferit la noul regim, considerând că o inflație structural mai ridicată ar trebui să fie benefică pentru activele reale din portofoliile strategice pe termen lung.

Perspective privind piețele de mărfuri

După ce a cunoscut o scădere în 2023, J.P. Morgan Research se așteaptă ca prețul petrolului Brent să rămână în mare parte stabil în 2024 și să scadă cu încă 10% în 2025. Pentru a menține însă echilibrul pe piața petrolului, alianța OPEC+ (Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol) va trebui probabil să continue să limiteze producția. J.P. Morgan Research se așteaptă ca Arabia Saudită și Rusia să își prelungească reducerile voluntare ale producției/exporturilor până în primul trimestru din 2024. Presupunând că Arabia Saudită pompează petrol suplimentar, iar Rusia mărește exporturile, stocurile globale de petrol vor rămâne probabil stabile în 2024.

Potrivit Amundi, deși o escaladare serioasă în Orientul Mijlociu nu poate fi exclusă, scenariul de bază este acela în care conflictul va rămâne în mod rezonabil la nivel local, deoarece Israelul, Iranul și SUA au un interes limitat într-o confruntare amplă și ar exista riscuri majore. În această ipoteză, conflictul ar șterge orice ameliorare a aprovizionării care ar putea veni din partea Iranului sau a Arabiei Saudite. Tot Amundi estimează datorită contextului geopolitic și a piețelor tensionate o valoare a Petrolului Brent spre 95 $/b, cu vârfuri temporare până în primul trimestru al anului 2024.

De asemenea, se așteaptă apoi la o revenire medie spre intervalul 85 $/b – 90 dolari/b, determinată de mai mulți factori precum:

1. diminuarea stresului geopolitic;
2. creșterea capacității de rezervă a OPEC+ și slăbirea disciplinei membrilor;
3. decelerarea economică; și
4. eforturile SUA de a reduce prețurile înainte de alegerile sale.

Conform ONU, prețurile la cereale și la petrol ar putea crește din cauza unor noi șocuri de aprovizionare pe piețele mondiale de mărfuri, provocate de criza din Orientul Mijlociu sau de actualul război din Ucraina, în timp ce noi restricții la export din partea marilor producători ar putea reduce oferta pe piețele mondiale. În plus, șocurile legate de schimbările climatice, cum ar fi valurile de căldură, secetele și inundațiile, reprezintă un pericol pentru culturi și un factor important în creșterea prețurilor la alimente.

Inflația globală a scăzut în anul 2023, după ce a atins cel mai ridicat nivel din ultimele trei decenii în anul 2022, însă a fost în continuare mai mare decât media înregistrată în perioada 2010-2019. De la nivelul de 8,1% înregistrat în anul 2022, inflația globală a scăzut la un nivel anticipat de 5,7% în anul 2023. Se preconizează o scădere continuă a nivelului inflației în anul 2024, la 3,9%, datorită moderării prețurilor mondiale la materiile prime și a descreșterii cererii, ca urmare a constrângerilor monetare. Deși ratele inflației de bază sunt încă ridicate în economiile dezvoltate din cauza piețelor forței de muncă tensionate și a creșterii prețurilor din sectorul serviciilor, s-a înregistrat o încetinire vizibilă a inflației.

Dep. Analiză și Strategii de Piață al Goldring